VIDEO. BACALAUREAT 2014 Rezolvarea subiectelor de la Istorie
Profesorul de Istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul Naţional Bilingv “George Coşbuc” din Capitală a rezolvat la Adevărul Live de la ora 12:00, subiectele pe care elevii de a XI-a şi a XII-a le-au primit la Istorie.
De asemenea,de la ora 15:00,profesorul de matematică Adrian Troie,directorul-adjunct de la Colegiul Naţional “Sf. Sava” din Bucureşti,va rezolva în direct subiectele de la matematică.
Profesorul Riegler a explicat cum trebuia rezolvat eseul despre ideologii:era vorba şi despre totalitarism,dar şi despre democraţie. Limita cronologică este clară (1901-1950),redactarea trebuia să fie succintă. Elevii puteau să precizeze la caracteristicile democraţiei:pluripartidismul,principiul separaţiei puterilor în stat,libertatea cuvântului,a presei,dreptul la liberă circulaţie,dreptul la libertate.
La a doua cerinţăse cere menţionarea a două ideologii totalitare europene,adică fascismul (nazismul în Germania) şi comunismul,caracterizate de o guvernare condusă de un singur partid,trăsătură comună ideologiilor totalitare alături de utilizarea torturii.
“Elevii confundă de multe ori “precizaţi” cu “prezentaţi”.
La prezentarea unei practici politice din perioada totalitară puteau să aleagă securitatea (înfiinţară în 1948),poliţia politică din vremea aceea. Candidatul trebuie să îşi exprime părerea cu sintagme precum “În opinia mea”,ca să nu existe confuzii când se face corectura. Elevii trebuiau să-şi susţină un punct de vedere printr-un fapt istoric relevant. Aş vrea să atrag atenţia că a intervenit o schimbare:până acum se cerea precizarea faptului istoric,iar acum se cere prezentarea,ceea ce presupune mai mult decât o simplă menţionare”,a spus Riegler.
Subiectele de tip I şi IIpresupun analiza textelor,dar şi aici elevii pot confunda cerinţele “a preciza” cu “a prezenta”,atrage atenţia Riegler.
“La primul subiect,secolul XIV ne trimite la întemeierea Ţării Româneşti (descălecatul lui Negru Vodă,bătălia de Posada prin care Basarab I câştigă independenţa Ţării Româneşti) şi a Moldovei (descălecatul lui Dragoş pe la 1347 – 1353 şi descălecatul lui Bogdan I în perioada 1359 – 1365). La ultima cerinţă,menţionarea unei instituţii centrale din spaţiul românesc în secolul al VIII-lea,puteau menţiona domnia,armata,sfatul domnesc,adunarea ţării,adunarea boierilor”,a exemplificat profesorul. O caracteristică a domniei este că domnul avea toată puterea în stat.
La punctul treitrebuia menţionat Seneslau şi Litovoi.
La al doilea subiect,la puncul şase,elevii trebuiau să selecteze proiecte care contribuie la construirea unui stat român modern (1959 şi 1918). Puteau menţiona proiectul de constituţie al lui Constantin Mavrocordat prin care sugerea pentru prima oară unirea Ţării Româneşti cu Moldova,cerea stabilirea unui impozit unic sau propunea un buget unic. „Important este ca elevii să aibă o concluzie la textele pe care le elaborează,altfel pierd un punct”,atrage atenţia Riegler.
Profesorul de matematică Adrian Troie de la Colegiul „Sf. Sava” spune că subiectele sunt extrem de simple,nici una dintre variantele de la matematică nu a ieşit din programă. „Nu îi solicită elevului niciun fel de creativitate,toate sunt de genul „executaţi comanda” cu cerinţe precum „calculaţi,rezolvaţi ecuaţia”,practic copilul nu trebuie să facă nicio conexiune,doar execută comenzi”,a atras atenţia Troie.
La punctul treitrebuia menţionat Seneslau şi Litovoi.
