«Dumnezeu mi-a dat inspiraţie să-mi ajungă pentru două vieţi!»

Marius Moga face naveta între Bucureşti şi Los Angeles, a compus peste 400 de melodii şi este mereu în căutare de noi talente. Şi nici n-a împlinit 30 de ani!

Marius şi-a dorit de mic să facă muzică şi,contrar dorinţei familiei lui de a rămâne în oraşul natal,a plecat la Bucureşti.

Cum de talent nu duce lipsă,totul i-a ieşit ca la carte:la 18 ani a devenit celebru!

Eşti una dintre vedetele vânate de tabloide. Te afectează acest lucru?

Nu pot să mă plâng chiar aşa. Când eram la liceu în Alba Iulia,visam să compun pentru o ţară întreagă.

Acum,uitându-mă de unde am plecat,îmi dau seama că succesul are şi aspecte neplăcute.

Iau viata aşa cum e,învăţ din lucrurile negative şi mă bucur de cele pozitive.La 18 ani erai deja celebru! Cum ai ajuns să compui muzică?

Mi-am dorit mereu să stau în preajma muzicii! Prin clasa a II-a,am început orele de pian,iar în clasa a VII-a am început să compun cântecele.

În adolescenţă,compuneam cu trupa liceului „Horea Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia, apoi pentru nişte artişti locali,apoi pentru formaţia „Akcent”,la Bucureşti şi uite aşa.

Am uitat să mă mai opresc! Acum fac vizite frecvente în Los Angeles,unde compun cu nişte oameni talentaţi,de la care am numai de învăţat.

Îmi place să fac naveta,m-am obişnuit cu acest ritm. Scopul meu e să descopăr noi talente pe care să le dezvolt,aşa că toate aceste drumuri sunt de bun augur.

Talentul vine din ambele ramuri. Bunicul din partea mamei era foarte pasionat de muzică,iar străbunicul din partea tatălui a fost dirijor.

Am avut multe porecle,dar am ştiut întotdeauna cine sunt de fapt şi mi-am văzut mai departe de planuri.

Sunt bucuros că am reuşit să compun până acum peste 400 de piese,apreciate de unii sau comentate de alţii.

Asta înseamnă că Dumnezeu mi-a dat destulă inspiraţie cât să-mi ajungă pentru două vieţi.

Diferit de la o ţară la alta! Chiar dacă m-am lovit şi de prejudecăţi,am încercat să le arăt că România,ca orice altă ţară,are şi vreascuri,dar şi oameni excepţionali care schimbă sau au schimbat istoria!

Care sunt locurile unde îţi place să evadezi?

Eu evadez în imaginaţia mea,oriunde aş fi.

Tot ce este frumos şi sofisticat!

De Crăciun şi de Paşte,când toată familia era fericită în jurul bradului sau a mesei,iar eu şi cu Iulian,fratele meu,eram şi mai fericiţi,că primeam cadouri!

Regizor,însă cum eu cânt şi compun,s-a axat fratele meu mai mic pe meseria asta. Împreună,oferim pachetul complet.

La 18 ani,când am decis să plec la Bucureşti ca să fac muzică. Chiar dacă tata mi-a zis că nu-i o idee bună,mi-am ascultat intuiţia şi uite că a funcţionat.

Sunt mândru de tot ce am reuşit să realizez pentru muzică în România şi le mulţumesc celor care m-au ajutat,cât şi persoanelor care au ştiut să aprecieze ce fac.

Pe platourile de la „Vocea României", în căutare de noi talente muzicale