Iulia Vântur: Sunt fericită pentru că am ales să fiu aşa. Fericirea ţine de atitudine!

Am stat de vorbă cu prezentatoarea ProTv despre oameni, cămine, experienţe noi, dragoste şi televiziune. Ce am descoperit aflaţi în cele ce urmează.

Care dintre stilurile de dans de la „Dansez pentru tine” ţi-a făcut cu ochiul cel mai mult?

Fiecare stil de dans exprimă o stare,o atitudine,o poveste. Am încercat salsa,samba,belly dance,hip hop,dance,bollywood,tangou,vals. Mi-ar fi plăcut să dansez contemp în ploaie,un dans foarte spectaculos. M-a atras foarte mult belly dance,aşa că am luat cursuri în particular. E un dans feminin,senzual,care cere foarte mult autocontrol.

Cum ţi se pare viaţa în Bucureşti,comparativ cu cea din oraşul tău natal,Iaşi?

Iaşiul este un oraş cultural,în care m-am format. Acolo mi-am primit educaţia,acolo am rădăcinile. În Iaşi mi-au „ticăit“ aşezat 25 de ani din viaţă,alături de familie şi de prieteni. Bucureştiul are un ritm alert,care,în această perioadă a vieţii,mi se potriveşte mai bine. M-am adaptat rapid,mi-am împlinit câteva visuri din copilărie,şi asta mi-a adus mare bucurie.

Îmi lipsesc părinţii,oamenii dragi,însă nimic nu se obţine fără sacrificiu. Am noroc că îi simt aproape,comunic cu ei şi merg în vizită la Iaşi foarte des.

Eşti genul care „comite” extravaganţe de dragul modei?

Nu. Aleg să-mi cheltuiesc rezervele pe vacanţe,pe experienţe care-mi îmbracă sufletul,nu doar trupul. Îmi place să fiu la curent cu ce se poartă în materie de haine şi accesorii,însă nu-mi sparg contul pentru achiziţii sezoniere.

 Din ce e compusă ţinuta care ţi-ar pune în valoare feminitatea?

O rochie din mătase,vaporoasă,cu umerii goi şi talia marcată,de orice culoare. Ador rochiile:mă reprezintă!

Cum arată weekendul perfect pentru Iulia Vântur?

Mă trezesc dis-de-dimineaţă pentru Ştirile ProTv ale dimineţilor de weekend şi pentru cele de prânz. Apoi,merg la masa de prânz sau la cină cu prietenii,citesc,fac mişcare,merg la teatru sau la alte spectacole. Dacă n-aş munci în weekend,cu siguranţă aş pleca în afara Bucureştiului cu prietenii mei.

Care consideri că sunt obstacolele cu care se confruntă o poveste de dragoste dintre două vedete,desfăşurată în vizorul publicului?

Cât timp cei doi sunt în atenţia publicului,din start le este afectată intimitatea,oricât de discreţi ar fi. O relaţie de suflet este singurul lucru care-i rămâne unei persoane publice. Însă paparazzii,publicaţiile sunt mereu în alertă,cataloghează chiar şi un prânz,o discuţie sau o primă întâlnire drept o relaţie,idilă,aventură etc.

În cazul în care cei doi formează deja un cuplu,sunt mereu sub lupă şi fiecare gest,vorbă,acţiune devin interpretabile,material pentru alte creaţii scenaristice,însetate de senzaţional. Nu e deloc uşor să păstrezi o relaţie sub presiunea presei. E nevoie de multă încredere,dragoste,înţelegere şi susţinere reciprocă.

Ce alt format de televiziune decât cele pe care le-ai încercat te-ai vedea abordând în viitorul apropiat?

De când am intrat în televiziune mi-am dorit un proiect de călătorii,şi asta pentru că-mi place să descopăr alte culturi şi mentalităţi. O astfel de emisiune simt că mi s-ar potrivi mănuşă.

În acest moment din viaţa ta,eşti fericită?

Sunt fericită pentru că am ales să fiu aşa. Fericirea ţine de atitudine!

Ce consideri că-ţi lipseşte şi pentru ce-i mulţumeşti lui Dumnezeu în fiecare zi?

Dacă-mi lipseşte ceva,înseamnă că nu sunt pregătită să primesc acel dar. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru familia mea,pentru oamenii apropiaţi,pentru toate experienţele care m-au adus în acest punct. Ştiu că Dumnezeu mă iubeşte şi am încredere în ce va urma.

Ce experienţe noi ai în plan?

„Teatrul e o pasiune mai veche de-a mea,mereu mi-am dorit să gust această experienţă. Într-un final,mi-am făcut curaj şi m-am prezentat la castingul organizat pentru spectacolul «Lautrec la bordel». De un an,am şansa să joc pe scena Teatrului Metropolis,în spectacolul regizat de Horaţiu Mălăele,alături de actori îndrăgiţi,respectaţi de public,cum ar fi George Ivaşcu,Vlad Ivanov etc. Schimbul de energie cu publicul din sală,senzaţia aceea de trăire totală într-un alt personaj,într-o altă epocă,altă lume,altă mentalitate,reacţiile şi aplauzele publicului,toate acestea mi-au adus mult mai multă bucurie decât îmi imaginam. Îmi place mult,fiecare reprezentaţie e ca un cadou. Sper ca acesta să fie doar începutul”,ni s-a confesat Iulia despre experienţa jocului actoricesc în piesa „Lautrec la bordel”.