Cu excepţia legării trompelor sau a vasectomiei, nici una dintre metodele de împiedicare a fecundării nu este 100% sigură, însă oferă protecţie uriaşă, de până la 99%. Este foarte important să consulţi medicul ginecolog, pentru a primi sfaturile potrivite şi tipul de contracepţie adecvat stilului tău şi al partenerului de viaţă şi în intimitate. Începe prin a te întreba ce anume îţi doreşti de la contraceptiv, să te protejeze de sarcini sau şi faţă de bolile cu transmitere sexuală (BTS). Unele afecţiuni intime cauzează infertilitate, altele cresc riscul de cancer uterin, iar altele pot pune viaţa în primejdie.

Dacă în relaţie există suspiciuni legate de infidelitate, cea mai sigură alegere este prezervativul feminin sau masculin. În cazul în care nu agreezi această metodă, poţi opta pentru alt contraceptiv de barieră, cum ar fi diafragma combinată cu spermicidele, care acţionează foarte bine.

De partea opusă, anticoncepţionalele sau alte metode de contracepţie hormonală, împreună cu metodele intrauterine pot creşte riscul de BTS, deoarece modifică mucusul cervical.

Bine de ştiut!

Fertilitatea revine, în general, imediat după întreruperea tratamentului sau a metodelor de barieră. Chiar şi un contraceptiv intrauterin sau un implant poate fi îndepărtat cu asigurarea revenirii relativ rapide a fertilităţii.

Ce să ştii despre anticoncepţionale

Utilizate mai ales pentru a preveni o sarcină nedorită, anticoncepţionalele nu te protejează de bolile cu transmitere sexuală; ia în considerare şi acest aspect! În general, ele conţin combinaţii, în doze diferite, de hormoni produşi artificial, care imită hormonii produşi în mod natural de ovare. Există anticoncepţionale combinate (estroprogestative) şi monohormonale (doar progestative). Toate împiedică ovarele să producă ovule, îngroaşă mucusul, pentru a împiedica pătrunderea spermei, şi reduc din grosimea pereţilor – astfel, scade riscul ca un ovul fertilizat să se ataşeze de perete şi să se dezvolte.

Anticoncepţionalele combinate se împart în: 1. monofazice (folosite în cicluri de câte o lună, iar fiecare pilulă activă conţine aceeaşi cantitate de hormoni. Pilulele inactive se iau în ultima săptămână a ciclului menstrual, după care apare menstruaţia; există şi contraceptive care conţin doar pilule active, astfel încât, după finalizarea administrării pilulelor cu preparat activ hormonal, urmează o pauză de şapte zile, notează site-ul reginamaria.ro; 2. multifazice (bifazice sau trifazice) – administrate în cicluri de câte o lună şi conţin cantităţi diferite de hormoni. Similar pilulelor monofazice, în ultima săptămână a ciclului menstrual, trebuie luate pilulele inactive, după care apare menstruaţia; 3. pentru ciclu extins – în cazul ciclurilor de 13 săptămâni. Pilulele se iau 12 săptămâni, iar în a 13-a, se administrează cele inactive, apoi apare menstruaţia.

Util de ştiut! Urmând această formă de contracepţie hormonală, menstruaţia se poate manifesta doar de trei-patru ori pe an.

A doua categorie, anticoncepţionalele monohormonale, cunoscute şi ca „micro-pilule‟, se bazează doar pe progestative de sinteză şi sunt recomandate mai ales femeilor care, din diverse motive de sănătate, nu pot lua estrogen. Pilulele dintr-o folie acoperă un ciclu menstrual, similar celorlalte, însă conţin doar medicamente active.

91%, rata de eficienţă

Dacă sunt administrate corect, anticoncepţionalele au o rată de succes de 91%. Mai precis, din 100 de femei care iau pilulele, nouă ar putea rămâne însărcinate! Eficienţa contraceptivelor care conţin doar progestative creşte, dacă pilula este luată în acelaşi interval, de trei ore, în fiecare zi. Pentru anticoncepţionalele combinate, intervalul pentru luarea pilulei este mai flexibil. Teoretic, le poţi administra în decursul a 12 ore şi tot vei fi protejată, însă pentru a creşte eficienţa, este recomandat să le iei zilnic în jurul aceleiaşi ore.

Atenţie! Unele medicamente ar putea reduce eficienţa anticoncepţionalelor, printre care anumite antibiotice, medicamente pentru HIV, unele antiepileptice, dar şi produsele care conţin extract de sunătoare.

INFO Anticoncepţionalele îşi pierd din eficacitate dacă ai vărsături sau diaree!

Beneficii suplimentare contracepţiei

Pe lângă împiedicarea formării sarcinii, pilulele contraceptive sunt recomandate şi pentru că: 1. reglează menstruaţia; 2. reduce durerea din perioada ovulaţiei; 3. diminuează crampele musculare din timpul menstruaţiei; 4. reduce riscul de anemie pe fondul unor menstre abundente; 5. menţine sub control pilozitatea facială şi corporală; 6. reduce riscul de sarcină ectopică; 7. diminuează acneea; 8. calmează migrenele asociate menstrelor dureroase.

Cum se administrează pilulele

Este bine de ştiut că există folii care acoperă cicluri menstruale de 21 de zile, de 24 de zile sau de 28 de zile. Unele anticoncepţionale vin şi cu indicaţii suplimentare, de aceea este bine să ceri părerea unui specialist, dacă ai un ciclu menstrual mai mare de 28 de zile. Indiferent de numărul de pilule dintr-o folie, trebuie să iei câte o pastilă în fiecare zi, în jurul aceleiaşi ore. În general, poţi începe să iei pilula contraceptivă în orice moment al ciclului menstrual. Există menţiuni speciale dacă abia ai născut, ai avut un avort sau ai pierdut o sarcină, însă aceste lucruri variază de la caz la caz şi le poţi afla de la ginecolog.

Efecte adverse

Metodă preferată, care oferă protecţie ridicată împotriva sarcinilor nedorite, pilula contraceptivă prezintă şi reacţii adverse, pe care se recomandă să nu el ignori. Printre acestea, se numără: libido scăzut, pierderea menstruaţiei sau sângerări excesive care pot dura mai mult de o săptămână, sângerări între menstre, greaţă, iritaţii vaginale, sensibilitate la nivelul sânilor.

Dr. Eremia Ion, medic specialist obstetrică-ginecologie: „Prezervativele şi diafragma sunt singurele metode contraceptive care protejează şi împotriva unei boli cu transmitere sexuală, dar şi aceste bariere mecanice pot da greş‟

Există numeroase tipuri de metode de contracepţie. Le puteţi enumera, cu detalii despre caracteristicile lor?

Pilula contraceptivă. Anticoncepţionalele sunt printre preferatele femeilor atunci când vine vorba despre contracepţie. Pilulele contraceptive administrează zilnic o doză de hormoni care previn sarcina. Printre avantajele acestora se află eficienţa crescută (peste 90%), preţul accesibil, dar şi alte beneficii precum reglarea hormonală în cazul femeilor cu ovare polichistice.

Prezervativul. Eficienţa prezervativului în caz de sarcină este de peste 85%, iar marele avantaj al acestei metode constă în faptul că oferă protecţie şi împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Prezervativul face parte din categoria metodelor de contracepţie de tip barieră. Prezervativul feminin. Ca şi prezervativul destinat bărbaţilor, şi cel feminin reprezintă o metodă de contracepţie de barieră, dar şi de protejare împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Prezervativul feminin este introdus în vagin, acoperind pereţii acestuia, astfel încât să blocheze pătrunderea spermei. Eficienţa prezervativului feminin este de 79%.

Plasturele contraceptiv. Plasturii contraceptivi au o eficienţă de peste 91% în ceea ce priveşte sarcina, însă nu protejează de BTS. Plasturele contraceptiv împiedică fertilizarea ovulului, eliberând în organism hormoni precum estrogen şi progesteron.

Diafragma contraceptivă – este o metodă de contracepţie de barieră cu eficienţă de 88%. Aceasta are forma unei cupe flexibile, care se introduce în vagin alături de un gel spermicid, cu scopul de a împiedica pătrunderea spermei în canalul uterin. În urma unui consult, medicul va stabili dimensiunile pe care diafragma trebuie să le aibă şi aceasta se va potrivi la fix.

Injecţia hormonală contraceptivă. Eficienţa injectării hormonilor în scop contraceptiv este de mai bine de 94%. Aceste injecţii se fac din trei în trei luni, sunt accesibile din punct de vedere financiar şi foarte eficiente, dacă sunt făcute la timp.

 

Care sunt, deci, metodele de contracepţie, care pot preveni sarcinile nedorite, dar şi bolile cu transmitere sexuală?

Prezervativele şi diafragma sunt singurele metode contraceptive care protejează şi împotriva unei boli cu transmitere sexuală, dar şi aceste bariere mecanice pot da greş uneori.