Evreii celebrează Hanuka, sărbătoare în timpul căreia, timp de opt zile, aprind seara lumânări într-un sfeşnic special cu opt braţe („hanuchia“) şi înălţă rugăciuni. Hanuka înseamnă „inaugurare“ (sau „dedicare“, „educaţie“) în ebraică, fiind închinată păstrării religiei mozaice. Din punct de vedere istoric, Hanuka marchează victoria Macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria între anii 165-163 î.Hr., care încerca să elenizeze popoarele de sub dominaţia ei. Regele Antioh IV Epifanes a promulgat în 168-167 î.Hr. mai multe decrete antievreieşti care au culminat cu profanarea Templului din Ierusalim şi transformarea sa într-un locaş de cult păgân.

Ce simbolizează Sărbătoarea Luminilor

Sărbătoarea are o semnificaţie dublă: istorică şi spirituală. Sărbătoarea Luminilor marchează victoria macabeilor asupra seleucizilor şi resacralizarea Templului din Ierusalim.

La reinaugurarea Templului de la Ierusalim a fost descoperită o căniţă de ulei sfânt, nepângărit, pentru sfeşnic (Menora sau hanuchia). Deşi era puţin, cât pentru o singură zi, uleiul a ars opt zile neîntrerupt. În cinstea acestei minuni s-a instituit o sărbătoare de opt zile - Hanuka. În timpul celor opt seri se aprinde câte o lumânare.

Ceremonia are loc acasă, în familie, dar şi în sinagoogi. Toţi membrii familiei trebuie să fie prezenţi la aprinderea Menorei de Hanuka. Evreii spun rugăciuni în timpul acestui ritual şi pun Menora la geam, pentru a le aminti şi altora minunea care a inspirat sărbătoarea.

Cu această ocazie se consumă preparate specifice. Plăcinta de cartofi şi gogoşile umplute sunt unele dintre felurile de mâncare prezente pe masă de Hanukkah. De asemenea, se oferă cadouri, iar copiilor li se dau bani. Cei mici obişnuiesc să se joace cu un titirez, pe ale cărui laturi sunt iniţialele Nes Gadol Haia Şam, adică Minune mare a fost acolo).