Dezvoltarea fizică normală a reprezentantelor sexului frumos are la bază şi echilibrul hormonal. În esenţă, hormonii ne influenţează viaţa încă din timpul sarcinii. Când o femeie află că va deveni mama unei fetiţe, uită de număratul degetelor de la mâini şi de la picioare, nu mai este atât de interesată de aspectul fizic al bebeluşului ei. Pur şi simplu, îşi imaginează, ca şi cum ar călători printr-un portal al timpului, cum fata ei se dezvoltă fizic, are menstruaţie, se îndrăgosteşte, se căsătoreşte, rămâne însărcinată, devine mamă. Sunt capitole din viaţa unei femei, pe care un bărbat nu le va cunoaşte niciodată pe propria piele. Hormonii, aceste substanţe secretate de ţesuturile endocrine, care stimulează şi coordonează activitatea organismului, dictează, mai mult sau mai puţin, viaţa unei femei.

Dansul cromozomilor cu hormonii

Sexul nostru este determinat de cromozomi. Există doi cromozomi sexuali, X şi Y, şi moştenim câte unul de la fiecare părinte. Fetele au doi cromozomi X, iar băieţii au un cromozom X şi unul Y. Studiile sugerează că acel cromozom X în plus la femei ajută la prevenirea stângăciei, hiperactivităţii, autismului şi bâlbâielii, aceste afecţiuni fiind mai des întâlnite la partea masculină. Principala funcţie a unui cromozom Y al unui băiat este aceea de a asigura cantitatea necesară de hormoni masculini sau androgeni, în principal testosteron. „Îmbrăcămintea‟ hormonală face ca femeile să fie mai empatice decât bărbaţii, începând de la vârste fragede.

Dau semnale încă de la naştere

Pe tot parcursul sarcinii, hormonii încep să modifice activitatea în corpul fătului şi al mamei. Iar la naştere, spune endocrinologul Lavinia Iordan, „cele mai frecvente efecte apărute la copii sunt legate de hormonii tiroidieni, în special la mamele cu patologie tiroidiană preexistentă. Câteva dintre aceste efecte sunt: greutate mare la naştere, persistenţa icterului neonatal, plâns răguşit, dispnee, cianoză, hipotermie, bradicardie, doarme aproape permanent, nu este interesat nici măcar de supt, regurgitează frecvent. Semnele sunt, uneori, ameliorate de cantitatea mare de hormoni tiroidieni din laptele mamei‟.

Dieta cu efect de echilibrare hormonală

Poţi minimiza reacţiile adverse date de furtunile hormonale, care se desfăşoară de-a lungul vieţii, din copilărie şi pubertate, până la maturitate, menopauză, consumând alimente bogate în acizi graşi Omega-3 (macrou, seminţe de chia, de in şi nuci, somon, hering, ton şi sardine, nuci braziliene, caju, avocado), legume crucifere (varză, varză de Bruxelles, conopidă, broccoli, kale), adaptogeni şi plante aromatice (ashwaghandha, turmeric, rhodiola, maca, scorţişoară).

Suplimentele aduc şi ele beneficii sistemului hormonal al corpului, în special suplimentele alimentare şi produsele naturiste care conţin rhodiola, vitex, echinacea, maca, fitoestrogeni, extract de lemn-dulce, spirulină, ghimbir, mlădiţe de zmeur, luminiţa-nopţii. Acestea sunt eficiente în reglarea echilibrului hormonal feminin, reglarea ciclului menstrual, întreţinerea calităţii pielii şi părului.

Primele semne de tulburare hormonală

Primele semne care ar trebui să te îndrepte spre medicul specialist includ creşterea în greutate fără schimbarea stilului de viaţă, senzaţia de plenitudine sau presiune în partea laterală a abdomenului, durerea abdominală sau vaginală la contactul sexual, sângerările neregulate, abundente sau lipsa menstrelor, chisturile ovariene, sindromul ovarului polichistic, hirsutismul, endometrioza, dezvoltarea anormală a părului facial, epuizarea, durerile de cap, sindromul premenstrual accentuat, retenţia de apă.

Aproximativ 30% dintre persoanele afectate de dereglările hormonale deţin în familie cel puţin un caz care se confruntă cu astfel de afecţiuni. Astfel, pentru un tratament adecvat şi, pentru a descoperi adevărata cauză care provoacă dereglările hormonale, pe lângă factorii externi precum oboseala, stresul sau mediul poluat în care trăim, trebuie luată în calcul şi predispoziţia genetică.

VOX

Cum ai aflat despre ciclul menstrual şi, mai târziu, cum ai povestit copilului tău sau cum ai de gând să-i explici, în viitor?

În jurul vârstei de 13 ani, am avut prima menstruaţie. Pe atunci, ştiam deja de la mama mea cum să procedez, lucruri despre igienă. Mi-a spus că aşa se întâmplă cu femeile, când devin mature. Pentru mine a fost o bucurie. Pe vremea aceea, îmi doream să fiu matură mai repede. Acum, fetiţa mea care are şase ani ştie deja despre menstruaţie, pentru că eu nu mă ascund de ea. M-a văzut folosind cupa menstruală. I-am explicat că noi femeile suntem binecuvântate o dată pe lună să avem parte de o purificare a corpului, atât fizic, cât şi energetic, că nu este dureros şi că trebuie să te onorezi pe tine în acele momente mai mult decât o faci zilnic. Deşi la început mi-a spus că îi este frică, am avut răbdare cu ea şi acum priveşte natural momenul. I-am explicat că este şi ceva intim între mine şi ea, fără să zică tuturor în gura mare, ci doar noi în familie.

Teodora Haidu, 37 de ani, Bucureşti

Cred că atunci când va fi mare fata mea îi voi spune că, atunci când se naşte o fetiţă, corpul ei ştie deja tot ceea ce trebuie să facă pentru ca un bebe să crească în burtica ei, atunci când va fi matură. De la 10 – 11 ani, corpul ei începe să exerseze, aşa că, în fiecare lună, curg câteva picăturici de sânge pe chiloţel. Nu înseamnă că s-a rănit sau că o s-o doară ceva, ci doar că organismul se pregăteşte pentru atunci când va fi mare şi va vrea să devină mămica unui bebe frumos, deştept şi iubit, aşa cum este ea.

Ş. Gabriela, 35 de ani, Bucureşti

Trebuie să fim mai deschise. Cum preiau fetele noastre ideea de frică sau natural ţine de noi, nu de subiect ca atare. Pentru noi a fost ceva ruşinos, de care ne feream şi ne speriam, tocmai pentru că părinţii noştri au tratat aşa subiectul. Nu există o vârstă anume pentru o informaţie corect spusă şi înţeleasă, ba din contră, ştiind aceste lucruri pot să nu fie influenţate de alte opinii greşite asupra subiectului. Tot acum, cred că e cazul să vorbim despre sâni şi de alte transformări ale corpului, atât la băieţi, cât şi la fete, să nu aibă surprize atunci când ele vor apărea.

Cristina, 34 de ani, Braşov

Ştiai că…

… glumele de genul „femeile nu ştiu să citească o hartă‟ au la bază dovezi de ordin biologic? Acest posibil neajuns este cauzat de nivelul insuficient de testosteron, care ajută în aceea ce priveşte orientarea în spaţiu.

... la 15 luni, capacitatea de vorbire a unei fete este mai bună decât cea a unui băiat de aceeaşi vârstă? Chiar şi la cinci ani, o fată va fi, în medie, cu două luni înaintea unui băiat, în ceea ce priveşte vorbirea.

… estrogenul stimulează şi creşterea masei musculare şi a grăsimii corporale?

… pilulele contraceptive cu mai mult estrogen pot provoca balonare, creştere în greutate şi greaţă, în timp ce pilulele cu o cantitate mai mare de progesteron pot duce la un ten mai gras, cu acnee, dar şi la apariţia depresiei şi a simptomelor de tip sindrom premenstrual?

Dr. Iordan Lavinia, medic specialist endocrinolog: „Excitantele alimentare au un efect nociv asupra sănătăţii şi, în special, asupra echilibrului hormonal‟

1. Care sunt schimbările care au loc în corpul tinerelor aflate la pubertate, una dintre cele mai importante etape hormonale?

Pubertatea la fete durează 3 – 4 ani, însă este la fel de normal să dureze şi 1 an şi jumătate sau până în 5 ani. Primul semn al maturizării sexuale la fete este apariţia înmuguririi sânilor; acest fenomen are loc la vârsta de 8 – 14 ani (mai devreme la fetele africane şi mai târziu la fetele din rasă albă) şi este, de obicei, însoţit de dureri uşoare. Urmează, apoi, creşterea în înălţime, în jurul vârstei de 10 ani, şi creşterea părului în zona pubiană, pe la 10 ani şi jumătate. Prima menstruaţie apare, de obicei, în jurul vârstei de 12 ani şi jumate, însă este normal să apară în intervalul 10 – 15 ani. Părul de la subraţ începe să crească în jurul vârstei de 13 ani, iar până la 14 ani, majoritatea fetelor au sânii complet dezvoltaţi.

2. Apariţia timpurie a ciclului menstrual influenţează apariţia precoce a menopauzei?

Femeile cu menarhă precoce (adică prima menstruaţie apărută la vârsta de 11 ani sau chiar mai devreme) prezintă un risc mai mare de menopauză prematură şi menopauză precoce, comparativ cu cele care au avut prima menstruaţie în jurul vârstei de 12 – 13 ani. De asemenea, femeile care nu au avut nicio naştere (nulipare) au un risc mai mare de a avea o menopauză prematură sau menopauză precoce, comparativ cu cele care au avut doi sau mai mulţi copii.

3. Ce schimbări hormonale se produc în corp în perioada 20-35 de ani?

Aceştia sunt anii în care nivelul de fertilitate este maximum, iar ciclul menstrual este, probabil, destul de regulat. În timpul ciclului menstrual, valorile hormonilor se schimbă dramatic.

În această perioadă, ar putea avea loc scăderea apetitului sexual, dacă se utilizează contraceptive hormonale, cum ar fi pilulele sau inelul vaginal. Acestea conţin estrogen sintetic, care blochează producţia de testosteron. Vestea bună este că s-a descoperit şi este în curs de aprobare utilizarea unei pilule contraceptive care conţine hormoni naturali.

De asemenea, după vârsta de 30 de ani, ar putea avea loc o scădere a fertilităţii. Femeile care au sub 35 de ani şi doresc să rămână gravide, dar nu reuşesc în termen de un an, vor consulta un medic endocrinolog specialist în probleme de infertilitate.

Măsuri pentru îmbunătăţirea stării de sănătate. Studiile au demonstrat că persoanele care au consumat legume din familia crucifere, cum ar fi broccoli şi conopida, au putut să menţină în limite normale valorile estrogenului şi ale progesteronului. Ignamele şi uleiul din seminţe de in au acelaşi efect benefic.

4. Ce impact au substanţele excitante (cafea, tutun etc.) asupra echilibrului hormonal?

Excitantele alimentare au un efect nociv asupra sănătăţii şi, în special, asupra echilibrului hormonal. Cafeaua stimulează în mod artificial glandele suprarenale (adrenale) şi conduce la apariţia unei stări de vigilenţă, chiar şi de panică la suprasolicitarea lor. În acest moment, atingerea unui echilibru hormonal este un lucru imposibil. Apare oboseala cronică, dar şi nevoia de a consuma şi mai multă cofeină, afectând din ce în ce mai mult glandele suprarenale. Majoritatea componentelor din fumul de ţigară interferează cu abilitatea celulelor din ovare de a produce estrogen, făcând ca ovulele femeii să fie predispuse la anomalii genetice. La femeile fumătoare, componentele nicotinei periclitează maturizarea foliculilor uterini, ceea ce împiedică dezvoltarea normală a ovulelor.

5. Cum pot fi „îmblânzite‟ menstruaţiile cu simptome „zgomotoase‟?

Menstruaţiile cu simptome care produc disconfort pot fi diminuate prin dietă adecvată, hidratare suficientă, exerciţii fizice uşoare şi, în funcţie de caz, cu anumite suplimente alimentare.

6. Care sunt cauzele care determină tulburările de fertilitate?

Cauzele care pot determina infertilitate sunt multiple: sindromul ovarelor polichistice, hipo/hipertiroidism, afecţiuni ale uterului, afecţiuni ale vaginului sau ale colului uterin, deteriorarea sau blocajul/înfundarea trompelor uterine, endometrioza, insuficienţa ovariană primară, aderenţe la nivelul pelvisului.

7. Se zice că sarcina este un adevărat carusel hormonal. Care sunt modificările care se petrec în această etapă a vieţii?

În primul rând, sistemul endocrin suferă transformări remarcabile. Numeroase glande endocrine îşi măresc volumul (hipofiza, tiroida). Ovarele se măresc şi ele. Ovulaţia este întreruptă în urma fecundaţiei, iar foliculul ovulator se transformă în corp galben de sarcină. Ciclul menstrual se întrerupe în mod obişnuit pe toată perioada sarcinii. Estrogenii şi progesteronul sunt principalii hormoni de sarcină. Creşterea estrogenilor în timpul sarcinii permite uterului şi placentei să îmbunătăţească vascularizaţia (formarea vaselor de sânge), să transfere substanţele nutritive şi să susţină fătul în curs de dezvoltare. Nivelurile de estrogeni cresc în mod constant în timpul sarcinii şi ajung la vârful lor în al treilea trimestru. Creşterea rapidă a nivelurilor de estrogeni în timpul primului trimestru de sarcină poate provoca o parte din starea de greaţă asociată cu sarcina. Nivelurile de progesteron sunt, de asemenea, extraordinar de mari în timpul sarcinii. Modificările în secreţia progesteronului determină o laxitate sau slăbire a ligamentelor şi articulaţiilor. Progesteronul susţine transformarea uterului de la mărimea unei pere mici – la femeia care nu este gravidă – la un uter care poate găzdui un copil pe termen lung. Uterul suferă cele mai mari transformări, fibrele musculare se măresc de 10 ori. Volumul cavităţii uterine se poate mări chiar mai mult de 500 de ori. Uterul îşi schimbă forma, care în primele luni este ca o pară, apoi devine sferic, iar în final, capătă o formă ovoidă. Sânii cresc în volum şi suferă modificări ale pigmentaţiei mameloanelor şi areolei mamare. Are loc o creştere a vascularizaţiei sânului, vasele de sub piele devenind vizibile. Se produc astfel trei fenomene: mamogeneza – dezvoltarea glandei mamare pentru a fi aptă de alăptare, galactogeneza – pregătirea glandei mamare de a produce lapte, galactopoieza – fenomenul de întreţinere a secreţiei lactate. Rata metabolică bazală sau de odihnă (RMR), cantitatea de energie pe care corpul o consumă în stare de repaus, creşte semnificativ în timpul sarcinii. Aceasta este măsurată prin cantitatea de oxigen utilizată în perioadele de odihnă totală. Modificările ratelor metabolice explică necesitatea creşterii consumului de calorii în timpul sarcinii. Ratele metabolice cresc substanţial în doar 15 săptămâni de gestaţie şi ating un vârf în al treilea trimestru în timpul celei mai mari faze de creştere. Această creştere a ratei metabolice poate supune femeile gravide la un risc mai mare de hipoglicemie (scăderea nivelului glicemiei). Creşterea în greutate la gravide măreşte volumul de muncă al organismului în timpul oricărei activităţi fizice. Această greutate suplimentară şi gravitaţia încetinesc circulaţia sângelui şi a fluidelor corporale, în special la nivelul membrelor inferioare. Ca urmare, femeile gravide reţin fluidele şi, deseori, se produce umflarea feţei şi a membrelor. Pentru a scădea retenţia de lichide, se recomandă odihna, evitarea perioadelor îndelungate de repaus, a cofeinei şi sodiului (sării) şi creşterea consumului de potasiu alimentar. Viitoarea mamă va trebui să se obişnuiască cu noul ei statut psiho-social. Responabilităţile care îi revin declanşează adesea în cele nouă luni de sarcină schimbări dese şi bruşte ale stării de dispoziţie. Gravidă se poate simţi adesea tristă, distrată, incapabilă de a se concentra. Toate acestea au ca substrat hormonii de sarcină, dar şi emoţiile puternice pe care o viitoare mamă le simte.

8. După sarcină, apare perioada post-partum, care durează aproximativ şase săptămâni. Ce se întâmplă, de fapt, după naştere?

Perioada postnatală este perioada în care corpul încearcă să revină treptat, în 40 de zile, la starea de dinainte de sarcină. Aceasta este o perioadă de tranziţie în care apar multe schimbări fizice, hormonale şi psihologice.

Lohiile sunt o sângerare vaginală cauzată de separarea placentei şi a curăţării endometrului; conţine sânge, resturi de membrane, mucus şi alte celule uterine, epiteliu cervical şi vaginal. Mai întâi, conţine sânge, dar apoi se transformă în mucus, până când dispare la sfârşitul perioadei postnatale. Până în a 10-a zi, şi ulterior acesteia, scade semnificativ. În timpul perioadei postnatale, poţi folosi absorbante speciale, care oferă protecţie împotriva scurgerilor şi mirosurilor, dar şi îngrijirea pielii sensibile.

Dacă îţi alăptezi bebeluşul, ar trebui să începi să te hrăneşti cu alimente bogate în calorii şi proteine. Dacă nu alăptezi, poţi reveni la obiceiurile alimentare de dinainte de sarcină. Încercarea de a scăpa de greutatea acumulată în timpul sarcinii (întotdeauna cu o alimentaţie echilibrată şi nu cu un regim drastic) ar trebui să înceapă, în mod ideal, după apariţia primei menstruaţii. Motivul este că după prima menstruaţie, retenţia de lichide (care a avut loc din cauza schimbărilor hormonale din timpul sarcinii şi de la naştere) va fi redusă. Numai apoi poţi avea o imagine clară a greutăţii tale şi a diferenţei faţă de ceea ce este considerat greutatea ideală a corpului tău. În acelaşi timp, este important să continui să iei suplimente de fier / acid folic, conform instrucţiunilor medicului ginecolog. Corpul tău are nevoie de o perioadă substanţială de timp pentru a-şi reveni după cele nouă luni de sarcină. Prima ta responsabilitate este grija faţă de bebeluş, dar şi faţă de tine, cu ajutorul unei alimentaţii echilibrate şi sănătoase, cu odihnă şi linişte. Reţine că organismul tău se reface după naştere şi după efortul făcut, aşa că trebuie să fii atentă la nevoile tale şi să nu te grăbeşti să-ţi revii mai repede decât este normal. Mersul pe jos şi înotul sunt două dintre cele mai bune exerciţii fizice pe care le poţi începe la câteva săptămâni după naştere, pentru a-ţi recăpăta forma fizică. Reţine că exerciţiile fizice contribuie la secreţia de endorfine („hormonii fericirii‟), aşa că, în afară de îmbunătăţirea tonusului, este îmbunătăţită şi starea de spirit. Venirea pe lume a bebeluşului îi poate da mamei o senzaţie de tristeţe, fiindu-i foarte dificil să-şi asume acest nou rol. Depresia postnatală poate apărea în viaţa femeii, chiar şi dacă nu a avut-o la sarcini anterioare. Această situaţie poate varia de la femeie la femeie. Susţinerea partenerului şi a familiei este foarte importantă, pe lângă odihna necesară şi alimentaţia adecvată. Este o perioadă dificilă în viaţa unei femei, iar aceasta poate necesita ajutorul unui specialist.

9. Care sunt semnele perimenopauzei şi în ce interval de vârstă se manifestă?

Perimenopauza este definită prin stadiile precoce şi tardive ale tranziţiei la menopauză, precum şi primul an de postmenopauză, şi este perioada sau fereastra de vulnerabilitate pentru cea mai mare parte din simptome, sindroame minore şi mai ales majore, care afectează calitatea vieţii pe termen scurt, mediu şi lung. Vârsta medie a debutului perioadei de tranziţie la menopauză este de 47,5 ani şi durează, de obicei, 4 – 5 ani, dar există o mare variabilitate interindividuală.

10. Menopauza este un nou început. Ce măsuri ar trebui să ia o femeie, ca să se bucure de fiecare zi din această perioadă şi să simtă mai puţin simptomele intense specifice?

Pe lângă hidratare adecvată, mişcare fizică, alimentaţie sănătoasă, femeile pot consuma suplimente alimentare care conţin rădăcină de lemn-dulce, cohos negru, salvie, brânca ursului, lavandă, păducel, cimbrişor, mentă, ginseng şi seminţe de in.

dr. Iordan Lavinia, medic specialist endocrinolog, Hyperclinica MedLife Constanţa

Ce să ştii despre menopauză

Un fenomen fiziologic întâlnit la toate femeile trecute de vârsta de 50 ani, menopauza aduce o mulţime de neplăceri care fac să fie văzută ca o boală. Cele mai multe simptome se menţin pe parcursul a câţiva ani, dar pot fi combătute printr-o schimbare de stil de viaţă!

Menopauza se caracterizează printr-o deficienţă ireversibilă de hormoni estrogeni. Se poate spune că o femeie a atins etapa menopauzei după un an în care a observat lipsa menstruaţiei (amenoree). În această etapă naturală are loc epuizarea rezervei ovariene. La noi, vârsta medie de instalare a menopauzei este de 49 de ani. Atunci când apare înainte de 40 de ani, menopauza este considerată prematură, iar după 55 de ani, tardivă.

Premenopauza poate dura 6 ani

Înainte de oprirea definitivă a menstruaţiei, are loc premenopauza, o perioadă de tranziţie, cu cicluri menstruale neregulate. Chiar dacă, de obicei, premenopauza are o durată de doi ani, poate să se prelungească până la şase ani. De asemenea, menopauza este urmată de o altă etapă, cea numită postmenopauză care poate dura de la doi la şase ani. În cazul a 5% dintre femei, menopauza apare prematur, în preajma vârstei de 40 de ani, dar se poate ivi şi la 1 din 100 de femei, care au între 30 şi 39 de ani, inclusiv la 1 din 1.000 de femei, care nu au încă 30 de ani. Acest fenomen, mai rar, se manifestă la fel ca menopauza.

Cum recunoşti menopauza?

Absenţa definitivă a hormonilor estrogeni conduce la o serie de tulburări. Lipsei menstruaţiei i se alătură bufeurile, o senzaţie de căldură în partea superioară a corpului, însoţită de transpiraţie abundentă şi o senzaţie de sufocare. La început, apar mai ales noaptea, provoacă insomnii, iritabilitate şi oboseală, apoi în timpul zilei, după mese sau la efort. Pe lângă bufeuri, femeile ajunse la menopauză se pot confrunta cu dureri de cap, articulare şi musculare, ameţeli, disconfort la contactul sexual şi libidou scăzut, iritabilitate, infecţii urinare sau vaginale frecvente, incontinenţă urinară. La toate acestea se adaugă o creştere în greutate cu circa şapte kilograme, care se observă în special în zona şoldurilor şi al abdomenului.

Osteoporoza şi bolile inimii, o manifestare târzie a menopauzei

Din cauza reducerii nivelului de estrogeni se ajunge la o reducere a rezervelor de calciu din oase. După menopauză, are loc o pierdere accelerată a masei osoase care se accentuează odată cu avansarea în vârsta. Dieta săracă în calciu şi protein, asociată cu sedentarismul, provoacă instalarea osteoporozei care creşte riscul de fracturi. Tot ca urmare a schimbărilor hormonale, creşte nivelul de colesterol rău şi al trigliceridelor. În lipsa estrogenilor, dispare şi protecţia în faţa bolilor cardiovasculare, hipertensiune, ateroscleroză şi accidente vasculare cerebrale. Atunci când menopauza se instalează prematur, apare şi o predispoziţie la anxietate, depresie, Alzheimer, Parkinson.

Cum îţi îmbunătăţeşti starea?

Pe lângă terapia de substituţie hormonală (echilibrarea hormonală prin administrarea de estrogeni şi progesteron), schimbările de stil de viaţă previn problemele de sănătate care survin în urma instalării menopauzei şi reduc disconfortul creat de manifestările acestei etape. Iată ce poţi face!

Mai multă mişcare

Sportul este benefic şi la menopauză. Reduce episoadele de insomnie, durere de cap, schimbări de dispoziţie şi  previne osteoporoza, creşterea în greutate şi a nivelului de colesterol rău. Încearcă să faci mişcare cu puţin mai mult decât înainte. Creşte de la o jumătate de oră la o oră timpul în care faci exerciţii fizice de două – trei ori pe săptămână şi vei scăpa şi de senzaţia de baloare după mese.

Mănâncă mai sănătos

Odată cu menopauza vine şi un regim alimentar diferit, cu puţine excese culinare şi multă cumpătare, pentru că apare o tendinţă de îngrăşare. Ai grijă să nu-ţi lipsească din meniu peştele, de două ori pe săptămână. Mizează pe legume, fructe, cereale integrale, lactate. Mai mult, o bună hidratare va preîntâmpina infecţiile urinare şi constipaţia atât de chinuitoare şi repetate la menopauză.

Alege suplimentele potrivite

O vizită la medicul de familie te-ar putea ajuta să descoperi ce suplimente nutritive îţi sunt necesare la menopauză. De obicei, se recomandă un plus de vitamina D, calciu şi fluor spre a preveni osteoporoza. De asemenea, dacă peştele nu este pe placul tău, optează pentru ulei de peşte sub formă de capsule. Aşa îţi vei acoperi şi necesarul de vitamina D!

Atenţie!

Instalarea menopauzei este favorizată de fumat, consumul de alcool, dietele de slăbit repetate, produsele fast-food şi băuturile cu mulţi aditivi alimentari.