Pierderea auzului este o afecţiune care afectează integrarea socială şi are un impact major: nu putem comunica cu familia şi prietenii, nu mai înţelegem conversaţiile telefonice, nu auzim televizorul, muzica, sunetele naturii.

În opinia lui Ionut Stefanescu, audiolog  şi directorul general Clarfon, principalele cauze care provoacă hipoacuzia sunt: expunere prelungită la plafoane excesive de zgomot (peste 85 decibeli), inaintarea in varsta, bolile circulatorii, unele medicamente toxice pentru nervul auditiv, etc.

„Cauzele pot fi multiple, unele dintre ele se pot vindeca sau ameliora medicamentos sau chirurgical, altele au nevoie de protezare auditivă. Este important să vă prezentaţi la medic imediat ce observaţi o scădere a auzului, mai ales dacă aceasta a aparut brusc. Hipoacuzia (scăderea auzului) va fi investigată de medicul dumneavoastră printr-un examen clinic ORL dar şi cu ajutorul unor examene paraclinice cum ar fi audiometria, imepedansmetria, potenţialele evocate auditive şi dacă este nevoie cu ajutorul examinării RMN sau CT”, explică Ionut Stefanescu.

Potrivit specialistului, hipoacuzia nu te doare, dar de cele mai multe ori îţi afectează calitatea vieţii. Ţiuitul, vâjâielile permanente, pierderea capacităţii de coordonare în spaţiu, nu permit celui care suferă să se concentreze şi să ducă la bun sfârşit activităţile cotidiene, îl izolează social. Indiferent de cauzele care o provoacă (ereditare, inflamatoare, disfuncţii ale unor organe), hipoacuzia, fie şi parţială, afectează psihicul, produce neîncredere în forţele proprii, irascibilitate, naşte idei de inferioritate. Mult rău fac şi zgomotele profesionale, industriale, dar şi petardele, muzica dată la maximum, gălăgia traficului rutier etc.”, declară Ionuţ Ştefănescu.

Hipoacuzia poate fi: uşoară  (între 30-50 dB), moderată (între 50-70 dB), accentuată sau profundă (între 70-90 dB), resturi auditive (peste 90 dB), cofoză (gr. kophos – surd, surditate totală).

Din fericire, există numeroase modalităţi de a ajuta oamenii cu pierdere de auz. Dacă pentru unii soluţia o reprezintă tratamentul cu medicamente ori intervenţia chirurgicală, în cazul altora aparatul auditiv constituie un real ajutor. “Persoanele cu pierdere auditivă pot beneficia de aparate auditive, dispozitive de ascultare şi de implanturi cohleare. Ele pot de asemenea beneficia de logopedie, de reabilitare auditivă şi alte servicii conexe. Deşi nici cele mai avansate aparate auditive nu pot restaura în întregime auzul, acestea îl pot îmbunătăţi considerabil, iar ajustarea lor în mod profesionist va permite o îmbunătăţire categorică în calitatea vieţii dumneavoastră”, explică domnul Ştefănescu.

Sursă foto: afflelou.es