Interviu. Medicul Octavian Jurma: „Se conturează cel mai grav val pandemic din România‟
Cu ce diferă tulpina Delta de variantele anterioare ale coronavirusului? Tinerii şi copiii sunt şi ei expuşi infectării, iar riscul de contagiozitate este mult mai mare, motiv pentru care valul 4 al pandemiei a condus la creşterea rapidă a ratei de infectare. Despre aceasta şi despre cât de dur va fi acest val 4 ne-a vorbit Octavian Jurma, medic, specializat în neuroştiinţe şi pasionat de statistici.
Descoperită prima dată în decembrie 2020, în India, varianta Delta (B.1.617.2) a virusului SARS-CoV-2 s-a răspândit rapid peste tot în lume, iar în România a devenit dominantă. Spre deosebire de versiunile precedente, varianta indiană a coronavirusului este extrem de contagioasă, fiind comparată cu variola, iar tinerii şi copiii sunt la fel de expuşi precum adulţii şi vârstnicii.
La începutul verii, de peste Ocean, din partea preşedintelui SUA Joe Biden venea un anunţ deosebit de important: „varianta Delta – o tulpină COVID-19 extrem de infecţioasă – se răspândeşte rapid în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 20 de ani în Marea Britanie. Fă vaccinul, este cel mai bun mod de a te proteja pe tine şi pe cei pe care îi iubeşti!‟. La scurt timp, tulpina indiană a început să cucerească şi America. La noi în ţară nu părea să fie vreun pericol, aşa că măsurile de relaxare au continuat să apară, iar oamenii să uite de vaccinare, de distanţare, de... virus. În prezent, conform studiilor în acest sens, varianta Delta este dominantă, iar numărul celor infectaţi este format atât din populaţie adultă, cu alte afecţiuni, dar şi fără comorbidităţi, cât şi din populaţie tânără. Dintre cei spitalizaţi, mare parte este reprezentată de persoanele nevaccinate – copiii sunt şi ei afectaţi în proporţie semnificativă, vaccinul (Pfizer BioNTech) pentru categoria de vârstă 5-11 ani fiind aprobat recent.
Unele studii sugerează că tulpina Delta este de vină pentru un număr mai mare de pacienţi spitalizaţi decât virusul original, altele contrazic această ipoteză „Nu cred că provoacă boli mai grave‟, spune dr. John Zaia, director al Centrului pentru Terapie Genică al „City of Hope‟, din Duarte, California: „Vedem mai multe spitalizări şi decese, deoarece există mai multe cazuri‟. Delta pare să producă aceleaşi simptome ca versiunile anterioare ale virusului, adică febră şi frisoane, tuse, dificultăţi de respiraţie, pierderea gustului sau a mirosului, cefalee, congestie. Există câteva indicii că tusea şi pierderea mirosului pot fi mai puţin frecvente în cazul variantei Delta. Ca şi la mutaţiile anterioare, persoanele vaccinate au, de regulă, simptome mai uşoare şi sunt mai puţin susceptibile de a merge la spital sau de a muri din cauza infecţiei.
În acest context, medicul şi cercetătorul Octavian Jurma ne-a explicat într-un interviu ce putem face să ne protejăm pe cât posibil şi dacă ar mai putea ajuta măsura carantinei, ca anul trecut.
În acest val 4 al pandemiei, mai există grupele de risc pe care le ştiam, persoanele cu boli cronice, vârstnicii?
Da, şi procentul celor vaccinaţi din rândul pesoanelor din grupa de risc este sub 40%. O altă categorie de risc este a celor care nu au primit vaccinuri bazate pe ARN mesager care le-ar fi dat o imunitate mai bună. Unii au o singură doză şi nu se pot vaccina cu celelalte vaccinuri. În rest, au rămas aceleaşi categorii de persoane vulnerabile, iar dacă nu s-au vaccinat, tulpina Delta ajunge mai uşor la ele. Din cauză că tulpina e mai infecţioasă, parcurge mai uşor bariera socială pe care ne străduim s-o punem între noi. Al doilea motiv pentru care categoriile de risc rămân aceleaşi este faptul că răspunsul imun se şterge mai uşor la ei. Ştim, din mai multe studii care s-au făcut, că răspunsul imun diferă o dată cu avansarea în vârstă. După 60 de ani, eficienţa vaccinului scade chiar la 70%. La vârstnici, imunitatea scade, deci răspunsul imun nu va fi similar ca în cazul tinerilor. Nu trebuie să se amâne vaccinarea a cât mai mulţi care au depăşit şase luni de la primul rapel şi fac parte din categoriile de risc. Mulţi dintre ei s-au vaccinat în prima perioadă a anului. Nivelul lor de protecţie a scăzut şi tulpina Delta este mai periculoasă.
Avem date clare care arată că un al doilea rapel este util. Chiar dacă mărim eficienţa la 90% la un segment din populaţie, la cât de puţini suntem vaccinaţi, contează. Vom avea o presiune mai mică în spitale, în zona ATI. Prognoza guvernului era că valul 4 nu va fi aşa de grav în România faţă de valul 3. Calculele se bazau pe ceea ce se întâmplă în Anglia, Israel, ţări cu o rată de vaccinare de 65-70%. Noi nu ne permitem să ne culcăm pe ureche cu 25% vaccinaţi, gândindu-ne că va fi şi la noi ca la englezi, deşi noi n-am făcut ce au făcut ei.
Problema este că, la noi, campania de vaccinare a fost mai puţin eficientă decât în ţările cu care ne comparăm. Dacă ne uităm la ţările care nu s-au vaccinat şi au fost lovite de tulpina Delta, Rusia, Indonezia, numărul de decese a fost mai mare în valul 4. Tulpina e mai puţin periculoasă pentru cei vaccinaţi. Este de două ori mai periculoasă decât cea Alpha care, la rândul ei, a fost mai periculoasă decât tulpina Wuhan cu care s-a început pandemia.
Ce avem de făcut pentru a preveni îmbolnăvirea?
Şi eu sunt părinte, am doi băieţi, unul de 14, altul de 17 ani. Sunt activi social. Au înţeles, au stat în casă. Vara, a scăzut valul şi am putut ieşi din casă. Cred că trebuie să învăţăm să dansăm cu pandemia. Când ea face un pas în faţă, noi trebuie să facem un pas în spate. Ar trebui să facem corelaţia cu anotimpurile. Nu poţi să ieşi în tricou iarna. Noi nu înţelegem că pandemia e un fenomen ca un nou sezon de care trebuie să ţinem cont, ca să nu ne ucidă. Problema cea mai mare e în privinţa copiilor. Ei depind de adulţi.
Eu, ca părinte, nu-i pot opri să meagă la şcoală. Sunt obligat să-mi trimit copiii la şcoală. De aceea, mă simt obligat şi să cer autorităţilor să ia măsuri de siguranţă în şcoala în care îi duc. La festival, dacă nu-mi conveneau măsurile de protecţie, puteam să nu le dau voie să se ducă. Acolo s-a folosit certificatul verde, în vreme ce în şcoală nu văd nicio intenţie de a fi aplicat pentru a face un screening al profesorilor şi elevilor, deşi ar creşte gradul de siguranţă. Acum ştim că se vor închide abia la o incidenţă de şase la mie care este enormă. Asta înseamnă că şase oameni dintr-o mie s-au infectat în ultimele 14 zile într-o localitate. Prin urmare, probabilitatea de a te întâlni cu o persoană infectată devine foarte mare.
V-aţi vaccinat copiii?
Am putut să discut cu copiii mei şi să-i vaccinez. Ei abia au aşteptat să se vaccineze. Au înţeles imediat. La rândul lor, şi-au convins nişte prieteni cu care socializează mai des, pentru a putea veni în casa noastră. Am vorbit şi eu cu părinţii şi am creat o bulă de siguranţă între familii şi acesta este primul pas pe care-l poate face oricine. Noi avem în familie şi o persoană vulnerabilă pe care o protejăm cu această bulă. Toţi adulţii trebuie să se vaccineze în jurul copilului. Este responsabilitatea părintelui.
Dacă elimini vaccinul, infectarea aduce riscuri mult mai mari. Pot să mă asigur că în jurul copilului există un spaţiu de siguranţă şi trebuie să fiu exagerat în privinţa asta. E rolul meu să fiu aşa, mai ales când e vorba despre o infecţie ce produce efecte pe termen lung şi la copii. Vedem decese, spitalizări, dar şi long COVID, despre care nu se vorbeşte. Depinde de vârstă. La copiii sub 12 ani avem 5% cu forme lungi, 10% la cei între 12 şi 18 ani şi urcă spre 30% la adulţi. Deci dacă 1 din 3 oameni care este expus face o formă cronică şi rămâne cu sechele este un motiv mai important să mă vaccinez decât că mă tem de moarte.
În România, 3 din 100 de persoane mor, restul se vindecă. Boala e extrem de periculoasă, dar unii cred că vor fi în segmentul de 97%. Riscă să facă o formă urâtă de boală şi long COVID. 80% din cei din spitale sunt nevaccianti. Copiii fac parte din cei nevaccinaţi. La ei, eu, ca părinte, şi şcoala trebuie să fim foarte atenţi să asigurăm un perimetru de siguranţă. În valul 4, va fi o incidenţă enormă. De ce să le cerem copiilor să vină în clase fără dovada vaccinării, fără testare, fără triaj epidemiologic?
Concret, ce putem face noi, ca părinţi?
Putem să le asigurăm acest mediu de siguranţă, să ne vaccinăm. Apoi, nu trebuie scoşi copiii la mall, prin oraş. Cei mici socializează într-un mediu strict controlat de familie. Ei trebuie să fie într-un mediu cu persoane vaccinate. Trebuie să facem presiuni în continuare fără nicio reţinere pentru a ni se da asigurări că sunt în siguranţă la şcoală. Cât sunt de vaccinaţi profesorii? De ce este mai bună măsura de şase la mie? Copiii pot fi prezenţi în clasă, supravegheaţi de o persoană vaccinată, iar profesorul poate fi în online. Sunt exemple de discuţii care se pot purta. Trebuie discutat cu specialişti în sănătate publică şi să-şi pună minţile la contribuţie pentru a asigura un grad mai mare de siguranţă în şcoli.
Nu putem cere 100% siguranţă, dar nu trebuie să avem şcolile deschise cu orice preţ. Nu trebuie să fim de acord cu impunerea educaţiei cu preţul sănătăţii copiilor. Dacă şcoala online este atât de ineficientă, de ce n-am făcut-o să funcţioneze? Nu era mai simplu, decât să-i trimitem cu forţa la şcoală la o incidenţă de şase la mie, să investim în vara care a trecut, să pregătim profesorii, să asigurăm elevilor acces la orele online?
Cei care s-au vaccinat pot transmite boala celor din jur?
E adevărat că şi dacă eşti vaccinat pot să te infectezi, dar procentul celor care transmit este mult mai mic. Procentul celor care se infectează e mai mic la cei vaccinaţi şi perioada în care sunt contagioşi este pe jumătate. Marele avantaj al celor care se vaccinează la 18 ani este că vor fi foarte bine protejaţi de boală şi vor transmite într-o mică proporţie boala decât adulţii. Dintre cei nevaccinaţi, boala este transmisă cel mai mult de categoria tinerilor.
Citeşte şi:
Medicul Jurma: „Valul 4 va trece nestânjenit prin populaţie şi va crea un vârf mai urât‟
Tinerii fac forme uşoare sau asimptomatice, duc boala pe picioare, nu se izolează, continuă să socializeze. Dacă tinerii s-ar vaccina, am scoate dintr-odată, o parte importantă de oameni care transmit boala, pentru că au imunitatea robustă şi ar transmite şi mai puţin decât restul populaţiei. Tinerii ar putea deveni o parte din soluţie. Eu am vorbit cu copiii mei. La vârsta lor, prietenii sunt mai mult dintre colegii de şcoală. Nu e greu pentru ei să afle cine s-a vaccinat. Le-am spus când au putut socializa mai liber. În mod normal, autorităţile ar trebui să facă asta, închizând şi deschizând cinematografe, malluri. Acum, pentru că rămân deschise, va fi responsabilitatea noastră să fim mai atenţi la incidenţă şi să facem treaba autorităţilor.
Cât de dur credeţi că va fi acest val 4?
În România, putem să facem estimări în funcţie de valurile precedente. În alte ţări, vârful valului 4 a fost pe unde era şi vârful valului 3. Putem face o predicţie, iar eu am spus că vârful va fi cel puţin la fel ca acela al valului 3. Nu ştiam dacă se va decupla numărul de infecţii de acela de cazuri grave şi decese. În România, din cauza ratei mici de vaccinare, trebuie să ne pregătim pentru cifre foarte mari. Culegem roadele din vară, când nu s-au luat măsuri şi nu ne-am vaccinat. Vârful valului 4 se va afla sigur peste cel al valului 3. Se va depăşi pragul de 15.000 (prognoza pesimistă este de 20.000) de cazuri pe zi.
A devenit deja clar că nu se decuplează numărul de infectări de cel al cazurilor grave, deci valul 4 va avea cu certitudine peste 10.000 de decese. Vârful se conturează ca cel mai grav val epidemic din România. Dacă în valul 2 am avut 25% creştere săptămânală pe o perioadă de 8 săptămâni, la mijlocul lunii septembrie, aveam deja o acceleraţie de 77%. Numărul de cazuri se acumulează mult mai repede decât prognoza mea pesimistă şi este posibil ca, în octombrie, să intrăm în scenariul de coşmar în care lucrurile se acumulează atât de repede, încât spitalele vor ceda. Deja presiunea pusă pe ele este greu suportabilă. Indiferent câţi neagă existenţa virusului, realitatea ne dă palme şi cu cât lăsăm virusul să se mişte mai liber, cu atât permitem formarea unor tulpini mai periculoase. Deja am ieşit din predicţia istorică potrivit căreia după 3 valuri se termină pandemia. Tulpina Delta ne urcă în categoria poliomielitei, a variolei, deci nu mai poţi convieţui cu ea şi este nevoie de vaccinare.
Din păcate, octombrie ne întâmpină cu cifre de peste 12.000 de cazuri pe zi. Spitalele au de patru ori mai mulţi internaţi decât se preconiza. În România, se monitorizează şi minorii şi se raportează numărul de internări. Vedem că şi aceste cifre încep să crească, iar ritmul de infectare este asemănător cu acela al adulţilor. Părinţii nu vor să se testeze sau să se vaccineze. În şcoală, nu văd niciun motiv pentru care nu se poate folosi certificatul verde pentru acces. La 48 de ore poate fi făcut un test, la clasele mici, săptămânal, şi se pot depista rapid focarele. Eu, ca părinte, sunt revoltat cum este tratată şcoala la nivel de siguranţă.
Măsura carantinării mai poate schimba ceva?
Pandemia a evoluat foarte repede. Emoţional, putem respinge realitatea, dar cifrele trebuie luate în serios pentru a ne putea pregăti. Acum, certificatul verde este gândit pentru a fi cuplat cu un lockdown. Se poate introduce un lockdown verde, dar trebuie anunţat din timp, pentru a da timp de vaccinare. În acest moment, e greu de aplicat un lockdown strict fără green pass, pentru că poate ajunge să fie falsificat. Totuşi, certificatul verde n-a fost anunţat ca o măsură de protecţie a sănătăţii populaţiei. Motivaţia introducerii lui este aceea de a păstra măsurile de relaxare după o incidenţă de 3 la mie, dar prioritatea trebuie să fie sănătatea oamenilor. Mă tem că indiferent de măsurile luate până la sfârşitul lunii octombrie, nu vom putea schimba cifrele.
Dr. Octavian Jurma, medic, specializat în neuroştiinţe, cu studii postuniversitare în SUA şi pasionat de statistici
