La pas, prin Covasna

Judeţul Covasna este cunoscut în special datorită staţiunilor de tratament şi a apelor minerale. Dincolo de acestea, se ascund cărări de munte care abia aşteaptă să fie descoperite, precum şi oameni gospodari care încearcă să păstreze tradiţiile româneşti şi secuieşti.

Trebuie să recunosc: până nu demult, fusesem doar o singură dată în Ţinutul Secuiesc, la Băile Tuşnad şi la lacul Sfânta Ana. Însă frumuseţea acelor locuri era doar o mică parte din farmecul zonei. Mâncarea delicioasă, gazdele primitoare şi aerul curat de munte sunt doar câteva dintre motivele care te îndeamnă să revii în judeţul Covasna.

Culoare şi migală

Când ajungi în satul Brateş, trebuie neapărat să treci pe la casa doamnei Erzsebet Bartok, iar dacă o anunţi din timp s-ar putea să ai ocazia să guşti din deliciosul ei chec cu vanilie şi cacao. Doamna îşi deschide cu drag atelierul pentru cei care vor să descopere tainele ţesutului sau care vor să-şi amintească de camera de curat a bunicii. Şi asta pentru că pe pereţii atelierului sunt carpete cu motive populare, iar pe jos sunt aşternute preşuri colorate. A venit în sat acum 20 de ani, din zona Bacăului. Şi-a adus cu ea costumele populare moldoveneşti, pe care le păstrează şi acum la loc de cinste. La început ţesea doar pentru ea, dar curând vecinii au început să o asalteze cu comenzi. Acum, are mai multe războaie de ţesut, iar din mâinile ei dibace ies atât bluze tradiţionale ungureşti, cât şi traiste, cingători, carpete sau alte decoraţiuni tradiţionale. Un maestru în decorare, de data aceasta în turtă dulce, este şi domnul Joszef Szanto – aşadar trebuie să vizitezi şi atelierul său din Târgul Secuiesc.

Urmaşul lui Decebal

Dacă l-ai întâlni pe Nicu Manea pe câmp, cu turma sa de oi, ai crede că ai reuşit cumva să călătoreşti în trecut, pe vremea dacilor. Şi asta pentru că, în zilele friguroase, nu-i lipseşte nici şuba din blană de oaie, nici căciula. Îşi iubeşte atât de mult ţara şi meleagurile natale, încât şi-a convins un prieten să-i sculpteze din lemn un tron dacic, precum şi scutul şi steagul în formă de lup, cu care merge pe străzile din Covasna la zile de sărbătoare. Dorinţa sa de a transmite mai departe modelele tradiţionale l-a îndemnat să facă chiar şi forme speciale pentru brânză. El prepară caşcaval cu modele florale, bisericeşti sau dacice, în special cu chipul şi numele lui Decebal.

Stăpânul lemnului

Dacă tot eşti în zonă, trebuie să-l cunoşti şi pe Gheorghe Smadu. Din mâinile lui ies adevărate opere de artă din lemn. Tablouri, statui de diverse dimensiuni, scaune sau candelabre sunt doar câteva dintre piesele pe care le face în micul său atelier. Ne-a destăinuit că meştereşte la mai multe piese simultan, deoarece se plictiseşte să lucreze doar la una. Ciopleşte lemnul din 1970 şi îi ia cam 4-5 luni să realizeze o piesă de mari dimensiuni, pentru că este extrem de atent la detalii. Copiii nu i-au călcat pe urme cu această pasiune, însă trage speranţa că nepoata sa, talentată la desen, va dori să descopere şi tainele sculptatului.

Muzeul din casa bunicii

Un loc încărcat de istorie şi de tradiţii este Muzeul Ceangăiesc din Zăbala. Dacă nu eşti atentă, ai putea trece uşor pe lângă el – asta, pentru că este adăpostit într-o casă tipic secuiască din anii ’20. Acolo poţi vedea cum trăiau românii din zonă, cu 40 de ani în urmă. Lampa este pe masă, oalele sunt pe sobă, iar portretele şi pozele de pe pereţi îţi lasă impresia că ai intrat într-un cămin. Doar ceasul a încremenit la ora 12.45, ca şi cum timpul neiertător ar fi cerut o pauză. În curtea muzeului se află o altă casă, adăpostind o expoziţie a ceangăilor din judeţul Bacău. Costume tradiţionale, preşuri, lăzi de zestre, oale din lut, ştergare sunt doar câteva dintre obiectele pe care le vei admira.

Mofete şi saună cu cetină de brad

Dacă ai obosit după atâta drum, te poţi relaxa la unul hotelurile din zonă, dotat cu bază de tratament. Dintre facilităţile oferite, sauna cu cetină de brad este unică în zonă. Cei care suferă de afecţiuni articulare pot face băi cu ape minerale, fizioterapie sau masaje. Covasna este cunoscută pentru apele sale de leac, iar de la izvoarele din oraş poţi lua apă îmbogăţită cu fier sau cu sulf. Problemele circulatorii pot fi amelioare prin cure la mofetele uscate. În oraş se află mofeta Bene, a doua cea mai veche mofetă din Europa, cu o concentraţie de dioxid de carbon de 98%. Mofeta a fost descoperită întâmplător de un localnic care-şi construia o casă.

Istorie şi delicii culinare

Dacă îţi plac drumeţiile, atunci poţi merge la mofeta naturală Peştera Puturosu, situată lângă Băile Balvanyos. În apropiere de staţiune se află şi Izvorul Hamnaş, unde, în anotimpul cald, poţi face băi în izvoarele cu apă minerală. De neratat este şi Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorge, unde vei descoperi lucruri interesante despre istoria secuilor. Nu poţi pleca din zonă fără să guşti celebrul Kürtőskalács, preparat aici ca la mama lui, precum şi mâncărurile cu specific vânătoresc, ciorba de mistreţ fiind un deliciu. Ştiu sigur că îţi vei plănui să revii cât mai curând în aceste locuri de poveste.