Lumea ştiinţifică şi medicală se concentrează în acest moment pe cercetarea profundă a pacienţilor cu lupus pentru a încerca să răspundă întrebării:„Lupus este o boală sau mai multe?”.

Se fac în mod constant eforturi considerabile de a obţine cât mai multe date despre evoluţia acestei boli.

La Congresul Naţional de Reumatologie,desfăşurat recent la Bucureşti,au fost dezbătute noi informaţii privind stilul de viaţă al pacienţilor şi modul în care această boală îi afectează fizic,psihic şi social.

Potrivit statisticilor prezentate în cadrul Congresului Naţional de Reumatologie:

-93% dintre pacienţii cu lupus din România sunt femei cu vârsta medie de 43 de ani

-două treimi dintre pacienţii adulţi cu Lupus Eritematos Sistemic (LES) au vârsta sub 45 de ani

-5 din 10 pacienţi nu-şi mai pot continua activitatea profesională din cauza bolii

-în pofida creşterii ratei de supravieţuire,15-20% dintre pacienţii cu LES decedează în interval de 15 ani după diagnosticare.

Lumea ştiinţifică şi medicală face eforturi susţinute pentru înţelegerea Lupusului Eritematos Sistemic şi descifrarea acestei patologii complicate care afectează calitatea vieţii unor pacienţi tineri,în plină activitate profesională,având consecinţe socio-economice deosebit de importante.

În acest moment asistăm la schimbări esenţiale în managementul Lupusului Eritematos Sistemic,axate pe introducerea unor noi medicamente obţinute prin biotehnologie,care şi-au confirmat eficienţa în studii clinice randomizate şi au obţinut aprobarea forurilor competente”,a declarat prof. dr. Ruxandra Ionescu,preşedinte al Societăţii Române de Reumatologie.

Conform estimărilor,în Europa sunt 500.000 persoane care suferă de lupus,iar la nivel mondial datele indică 5 milioane de pacienţi cu diverse forme ale bolii.

Specialiştii prezenţi la congres au precizat că deşi cauzele lupusului nu sunt cunoscute cu exactitate,numărul mai mare de cazuri la femei decât la bărbaţi poate indica faptul că boala este declanşată de anumiţi hormoni,pe lângă o predispoziţie genetică. În plus,există o serie de factori de mediu care stimulează declanşarea bolii,precum:stresul,expunerea la lumina ultravioletă şi fumatul.

Este posibil ca în următorii ani să aflăm că lupusul nu este o boală,ci mai multe. Această afecţiune este o provocare prin multitudi­nea de manifestări.

Este o boală cu o mie de feţe şi niciun pacient nu seamănă cu celălalt. Este greu de diagnosticat şi greu de abordat medical,datorită acestei variabilităţi. Poţi să ai pacienţi severi şi pacienţi cu manifestări minime şi discrete.

Terapia utilizată este evident foarte importantă,dar,din motivele expuse,este individualizată ş particularizată fiecărui pacient şi tipului de boală,de aceea relaţia dintre medic şi pacient,monitorizarea constantă,controalele regulate şi educarea pacientului cu LES joacă deopotrivă roluri esenţiale în abordarea medicală”,a făcut cunoscut prof. dr. Simona Rednic,şeful Departamentului de Reumatologie din cadrul UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.

De reţinut!

Lupusul eritematos este o boală autoimună cu componentă geneticăîn care sistemul imun interpretează în mod eronat celulele,ţesuturile şi organele sănătoase ca fiind străine organismului şi generează autoanticorpi care atacă şi distrug celulele,ţesuturile şi organele sănătoase.

De aceea,în LES apar afecţiuni ale unui organ sau mai multor organe interne,cel mai frecvent implicate fiind pielea,sistemul osteo-articular,rinichii,sistemul nervos,plămânii.

Denumirea de lupus,utilizată încă din secolul XIII,descrie leziunile cutanate care apar în cadrul bolii,asemănătoare muşcăturii de lup.

Diagnosticarea LES poate fi dificilă. În medie sunt necesari patru ani şi consultarea a trei medici diferiţi înainte ca pacienţilor să li se stabilească diagnosticul corect. Acest lucru se datorează faptului că simptomele imită adesea caracteristicile altor afecţiuni,variază mult de la un pacient la altul şi pot suferi modificări în timp.

Mai multe tipuri de analize de sânge sunt folosite în mod frecvent pentru diagnosticarea LES,inclusiv analiza pentru determinarea anticorpilor antinucleari şi anti-ADNdc şi a valorilor serice ale complementului seric,însă în prezent nu există un test unic pentru diagnostic.