Nu se ştie cu exactitate când a fost ridicată prima biserică din lemn în zonă, dar se bănuieşte că lăcaşul a primit o formă în jurul anului 1500. În prezent, aşezarea cuprinde trei biserici, chilii şi turnul clopotniţei. Ansamblul mănăstiresc Căldăruşani este unul dintre cele mai mari din sudul ţării. Nu mai puţin de 35 de călugări slujesc aici, lăcaşul fiind cunoscut printre pelerinii din toate colţurile ţării şi nu numai.

Se spune că, în anul 1637, în Postul Paştelui, domnul Ţării Româneşti, Matei Basarab a trecut pe lângă malul lacului Căldăruşani, în drumul său spre bătălia cu domnul Moldovei, Vasile Lupu. Aici, a zărit o mică biserică din lemn şi a fost atât de vrăjit de frumuseţea locului încât a intrat. A fost întâmpinat de parohul ei, iar voievodul i-a promis că, dacă se va ruga pentru el pentru a câştiga bătălia, se va întoarce în acel colţ de rai şi va ridica o mănăstire. Bătălia nu a mai avut loc, deoarece cei doi domnitori au ajuns la o înţelegere. Cu toate acestea, Matei Basarab şi-a respectat promisiunea. După sărbătoarea Paştilor, domnitorul a cumpărat terenul şi în doar 100 de zile a ridicat mănăstirea Căldăruşani. A fost sfinţită la 26 octombrie şi a primit hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Loc de refugiu în vremuri grele

Construită ca o mică fortăreaţă, mănăstirea a fost şi locul unde se retrăgeau locuitorii din împrejurimi, atunci când năvăleau otomanii. De-a lungul timpului, Matei Barasab a dăruit mănăstirii numeroase obiecte preţioase, unul dintre acestea fiind „Tetraevanghelul‟ slavon copiat. Între anii 1775 şi 1778, clădirea a beneficiat de ample lucrări de restaurare, conduse de Cuviosul Filaret, care au inclus repararea bisericii, refacerea picturilor interioare şi a chiliilor călugărilor, precum şi înălţarea clopotniţei cu încă 15 metri. După numirea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Mănăstirea Cernica ca stareţ, acesta a ridicat aici o biserică din lemn şi a mărit numărul de chili. Totodată, stareţul Gheorghe a reconfigurat viaţa monahală după modelul Sfântului Munte Athos.

De-a lungul timpului, mănăstirea a continuat să prospere, biblioteca de aici adăpostind una dintre cele mai mari colecţii de carte scrisă şi tipărită din Ţara Românească.

Casa lui Nicolae Grigorescu

Puţini sunt cei care ştiu că, pentru o vreme, la Mănăstirea Căldăruşani a locuit pictorul Nicolae Grigorescu. Acesta a stat aici între anii 1854-1855, timp în care şi-a desăvârşit tehnica portretului. Acesta a pictat 10 icoane în perioada cât a locuit la mănăstire, acestea putând fi admirate în cadrul Muzeului Mănăstirii Căldăruşani. De altfel, aici a fost înfiinţată pentru multă vreme o şcoală de pictură. Pe lângă aceasta, la mănăstire au fost create ateliere de fierărie, de croitorie, de tâmplărie sau de blănărie, pentru copiii din localităţile învecinate, care voiau să înveţe o meserie.

Punct de observaţie pentru eclipsă

Mănăstirea nu a fost iertată de vreme, având de suferit atât în urma cutremurului din 1940, cât şi a unui incendiu care a mistuit mare parte din ea în 1945, însă de fiecare dată a fost refăcută. În 1961, în timpul eclipsei totale de soare, în cadrul mănăstirii a fost construit Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei Române. Mai târziu, clădirea a fost utilizată ca domiciliu forţat pentru prelaţii Greco-catolici care au refuzat trecerea la ortodoxie. Printre aceştia se număra şi Iuliu Hossu, care şi-a petrecut aici ultimii 15 ani din viaţă.

FOTO: Shutterstock