Zilele ploiase ale toamnei şi cele scurte ale iernii pot crea o stare de tristeţe, de somnolenţă şi de oboseală. Nu ai chef de nimic, decât de stat în pat, cu un platou de prăjituri sau un castron de cartofi prăjiţi. Cu toţii trecem prin asemenea stări însă, dacă ele ţin săptămâni în şir, este un semn că suferi de depresie afectivă sezonieră.

Condiţiile atmosferice specifice sezonului rece, precum zile scurte, precipitaţii abundende, lipsa soarelui, frigul sunt doar câteva ingrediente care, aşezate pe un fond sensibil sau unul depresiv ori peste oboseală, epuizare fizică sau psihică, stres, despărţiri, pierderea unei persoane dragi, alimentaţie nesănătoasă pot declanşa depresia sezonieră.

Cum scapi de ea

Printre simptomele depresiei sezoniere se numără: sentimentul de inutilitate şi vid interior, anxietate, iritabilitate, insomnie sau somn prelungit, oboseală, lipsă de concentrare, sentimentul de lipsă de valoare, precum şi sentimente accentuate sau inadecvate de vină. În unele cazuri se poate ajunge chiar la gânduri de moarte sau suicid.

Pentru această tulburare există mai multe forme de tratament, cele mai comune fiind psihoterapia, medicamentele şi terapia prin lumină.

Numită şi fototerapie, aceasta din urmă este printre cele mai accesibile forme de terapie. Necesită doar o lampă fluorescentă cu intensitate crescută, în faţa căreia trebuie să stai, în fiecare dimineaţă, între 30 de minute şi două ore. Pe lângă aceste forme de terapie, este indicat să petreci cât mai mult timp în aer liber, chiar şi în zilele reci şi înorate, să faci mişcare zilnic, cel puţin o jumătate de oră şi să-ţi faci casa mai luminoasă.

Singurătatea, un alt factor

Depresia nu duce, întotdeauna, la singurătate, însă un sentiment persistent de singurătate poate este, adesea o uşă deschisă depresiei. Indiferent de motivele pentru care te simţi singură şi/sau izolată, există câteva măsuri simple pe care le poţi lua pentru a ieşi din această stare. Una dintre ele este să-ţi faci un plan concret de a întâlni oameni. Poţi, de exemplu, să te înscri într-un program de voluntariat, suportând astfel şi o cauză care îţi este aproape de suflet, sau te poţi alătura unui club cu activităţi artistice sau sociale.

Dacă te afectează singurătatea, dar îţi este greu să-ţi faci prieteni, încearcă ceea ce psihoterapeuţii numesc „activare comportamentală“, adică începe ceva. De exemplu, poţi încerca o mică conversaţie cu o vânzătoare de la supermarket sau cu barista de la cafeneaua ta preferată.

O altă strategie implică un animal de companie, în special un câine. Nu doar că vei avea un suflet de care să ai grijă, dar un câine te scoate şi din casă, trebuind să-l scoţi la plimbare şi-ţi va da ocazia să interacţionezi cu cu alte persoane care-şi plimbă „cei mai buni prieteni“. Pe de altă parte, nu uita că şi animalele de companie pot ajunge să sufere de depresie, în special dacă nu li se acordă suficientă atenţie şi afecţiune.