-De săptămâna viitoare intrăm în Postul Mare. Din punct de vedere medical, ce înseamnă schimbarea regimului alimentar pentru organism, mai ales după o iarnă în care am consumat alimente bogate caloric?

 

În primul rând, trebuie să ţinem cont că postul poate presupune consumul de alimente strict de origine vegetală sau poate fi post ovo-lacto-vegetarian, în care sunt excluse din alimentaţie doar carnea şi peştele, lactatele şi ouăle fiind permise. Ţinând cont că majoritatea persoanelor ţin post vegetarian, în continuare vom discuta despre acest tip de alimentaţie. O dietă vegetariană are beneficii multiple pentru sănătate, numeroase studii arătând faptul că ar putea scădea riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, a unor cancere, precum şi a obezităţii şi a diabetului zaharat de tip 2.

 

-Cum ar trebui să ne pregătim înainte de a începe postul propriu-zis?

 

Din punctul meu de vedere, nu este nevoie de o pregătire deosebită înaintea începerii postului. În nici un caz nu recomand consumarea unei cantităţi foarte mari de alimente în perioada premergătoare postului, pentru a „compensa” lipsa cărnii, a lactatelor şi a ouălelor din perioada următoare. Moderaţia este importantă în orice tip de dietă adoptată.

 

-Ce reguli trebuie să urmăm pentru a ne asigura că avem o alimentaţie echilibrată în timpul postului?

 

Este foarte important ca dieta în post să fie cât mai variată, nu monotonă. Eu le recomand pacienţilor mei să consume cât mai multe tipuri de legume proaspete (salată, roşii, ardei, ciuperci, castraveţi, dovlecei, fasole, varză etc), crude sau gătite, leguminoase (linte, fasole, mazăre, năut etc), fructe şi cereale integrale. De asemenea, aceştia pot consuma soia şi lapte vegetal, putând astfel diversifica foarte mult alimentaţia din timpul postului. Nu în ultimul rând, trebuie să ţinem cont de faptul că foarte multe produse „de post” nu sunt sănătoase, sunt hipercalorice şi ar trebui evitate. În această categorie intră alimentele prăjite, margarina, foitajele, chips-urile, snacks-urile, covrigeii, băuturile îndulcite cu zahăr, unele dulciuri, unele uleiuri vegetale (de cocos, de palmier etc). Produsele vegetariene nu este neapărat şi sănătoase, prin urmare trebuie să avem grijă să consumăm alimente integrale, cât mai simple, de preferat gătite sau preparate acasă.

 

-Căror categorii de persoane nu le recomandaţi să ţină post? De ce?

 

Există persoane cărora nu le este recomandat să ţină post, întrucât au nevoie de mai multe proteine, vitamine şi minerale, asigurate mai facil de alimentele de origine animală. Femeilor gravide şi cele care alăptează nu le este indicat postul, acestea trebuind să asigure copilului toţi nutrienţii, vitaminele şi minerale necesare dezvoltării. Nici în primii ani de viaţă, copiilor nu le este recomandat postul, întrucât au nevoie de proteine de origine animală pentru creştere. Din punct de vedere spiritual, copiii sub şapte ani sunt scutiţi de post, iar celor între şapte şi 12 ani le poate fi recomandat să ţină prima şi ultima săptămână de post. Nu în ultimul rând, persoanele vârstnice sau cele care suferă de boli cronice nu sunt sfătuite să ţină post, pentru a-şi putea asigura un minim necesar de proteine şi de vitamine.

 

-Care sunt riscurile alimentaţiei exclusiv vegetariene?

 

Principalele riscuri ale unei alimentaţii exclusiv vegetariene sunt reprezentate de posibilele carenţe de proteine, vitamine şi minerale. Există surse vegetale care pot să completeze aceste vitamine, prin urmare este bine să fie incluse în planul alimentar. Fierul se găseşte în fasole boabe, năut, linte, tofu, spanac, caju, acestea fiind recomandate să fie consumate alături de un supliment de vitamina C (găsită în ardei, citrice, kiwi, pătrunjel etc.), pentru a uşura absorbţia fierului. Calciul se găseşte în tofu, napi, kale şi broccoli. Vitamina D, un alt microelement deficitar, se găseşte în lapte de soia şi în cereale, putând fi sintetizată prin expunerea pielii la razele soarelui.  Vitamina B 12 se găseşte în cereale şi în drojdie, zincul în boabele de fasole, nuci şi produse de soia, şi iodul în prune, mere, mazăre şi banane. Spre deosebire de hrana de origine animală, proteinele din produsele vegetale nu conţin toţi aminoacizii esenţiali, prin urmare persoanele care ţin post trebuie să aibă un meniu foarte diversificat şi echilibrat.

 

-Există un curent al curelor cu sucuri verzi. Sunt acestea cu adevărat benefice? De ce?

 

Există un curent care susţine că sucurile verzi ajută la detoxifierea organismului. Acest lucru nu este tocmai adevărat, corpul uman având propriile mecanisme de eliminare a toxinelor (prin intermediul rinichilor, al ficatului, al pielii etc). În funcţie de compoziţia lor, sucurile verzi au beneficii pentru persoanele care nu pot consuma fructele şi legumele ca atare (persoane fără dinţi sau care au tulburări de înghiţire, care au suferit intervenţii chirurgicale la nivelul stomacului etc). Prin urmare, pentru majoritatea persoanelor, curele cu sucuri verzi nu au un beneficiu pentru sănătate. În plus, dacă sucurile sunt făcute din fructe, acestea au un conţinut de zahăr similar cu cel al băuturilor îndulcite din comerţ. Prin urmare, nu sunt recomandate niciunui tip de dietă.

 

 

-De ce ar trebui să ţină cont viitoarele mame vegetariene pentru a se asigura că au un aport propice de nutrienţi pe timpul sarcinii?

 

Viitoarele mame vegetariene ar trebui, în primul rând, să aibă un regim alimentar cât mai variat. După cum am detaliat într-o întrebare anterioară, există alimente de origine vegetală bogate în proteine (mazăre, fasole boabe, linte, năut, soia, caju etc.), însă pentru a putea beneficia de toţi aminoacizii esenţiali, alimentaţia acestora trebuie să fie cât mai diversificată şi complexă. În plus, acestea trebuie să colaboreze cu medicul ginecolog şi cu medicul nutriţionist, pentru a primi suplimente de proteine, de vitamine şi de minerale dacă acest lucru se dovedeşte a fi necesar.