Exces de kilograme peste greutatea normală, obezitatea este definită ca o boală sistemică, manifestată prin acumularea excesivă şi anormală de grăsime corporală, ducând la efecte adverse asupra sănătăţii. Astăzi, peste jumătate din populaţia europeană este supraponderală şi până la 30% este obeză. Din nefericire, au fost identificate treisprezece domenii specifice care iau în considerare morbiditatea şi mortalitatea în cadrul obezităţii. 

„În ciuda eforturilor semnificative de creştere a gradului de conştientizare, epidemia de obezitate continuă într-un ritm alarmant. Obezitatea este asociată cu rate mai mari de deces cauzate de comorbidităţi, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 (T2DM), dislipidemia, hipertensiunea arterială, apneea obstructivă in somn (OSA), anumite tipuri de cancer, steatohepatita, refluxul gastro-esofagian, artrita, sindromul ovarelor polichistice (PCOS) şi infertilitate. Aproximativ 50% dintre pacienţii diabetici diagnosticaţi sunt obezi, dar doar aproximativ 20% dintre pacienţii care solicită intervenţii chirurgicale bariatrice sunt diabetici. Riscul de a dezvolta diabetul zaharat de tip 2 creşte, spre exemplu cu 20% pentru fiecare 1 kg / m2 crescut în indicele de masă corporală.  Complicaţiile pe termen lung ale diabetului zaharat de tip 2 includ boli cardiovasculare (BCV), accident vascular cerebral, boli vasculare periferice (PVD), retinopatie, nefropatie, neuropatie. Prin urmare, prevenirea sau cel puţin controlul T2DM va reduce complicaţiile şi costurile directe ale asistenţei medicale ale obezităţii‟, arată medicul Mihai Ionescu, coordonatorul departamentului de chirurgie generală şi metabolică a spitalului Medicover.

Afectează sistemul respirator

Obezitatea severă poate fi asociată sindromului obezitate-hipoventilaţie şi cu apnee obstructivă de somn. Există o relaţie puternică, independentă şi pozitivă cu astmul, posibil datorită impactului ţesutului adipos pe peretele toracic cauzând o boală pulmonară restrictivă, dar şi obezitatea fiind asociată cu o stare inflamatorie cronică. Testele funcţiei pulmonare ale pacienţilor obezi prezintă adesea un volum de rezervă expirator afectat.

Dăunează rinichilor

Obezitatea este asociată cu parametri renali anormali, glomerulopatie legată de obezitate şi boli renale cronice. Pacienţii obezi au adesea rate crescute de excreţie a albuminei care indică insuficienţă renală timpurie şi risc crescut de morbiditate şi mortalitate cardiovasculară.

Îmbolnăveşte ficatul

Boala hepatică grasă nealcoolică include steatoza hepatică, steatohepatita nealcoolică, fibroza şi ciroza. Obezitatea şi rezistenţa la insulină sunt considerate a fi principalii factori cauzali ai steatozei hepatice.

Creşte riscul de cancer

„Obezitatea creşte incidenţa cancerului parţial prin conversia acizilor graşi alimentaţi cu conţinut ridicat de grăsimi sau a acizilor graşi sintetizaţi de novo în lipide de semnalizare protumorigenice. Lipidele semnalizează celulei canceroase prin interacţiuni paracrine sau autocrine, în timp ce celulele canceroase agresive reglează în sus monoacilglicerol lipaza pentru a genera acizi graşi. Acestea sunt încorporate în lipidele de semnalizare oncogenă care, la rândul lor, determină patogenitatea cancerului. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de a dezvolta rezistenţă la insulină, care e considerat o anomalie metabolică majoră la majoritatea pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 caracterizat prin niveluri crescute de insulină circulantă. O analiză recentă a studiilor a arătat că rezistenţa la insulină şi hiperinsulinemia sunt factori de risc semnificativi pentru cancerul endometrial‟, arată medicul Mihai Ionescu.

Femeile, afectate la premenopauză

„Femeile premenopauzale sintetizează în principal estrogeni în ovar. Cu toate acestea, la femeile aflate în postmenopauză sinteza ovariană este înlocuită de sinteza din periferie, iar la femeile obeze ţesutul adipos este principala sursă de sinteză a estrogenilor. Astfel, femeile obeze în postmenopauză au creşteri semnificative ale estronei, estradiolului şi estradiolului liber. Acest mecanism de producere a estrogenului poate duce la niveluri locale de estrogen în tumorile mamare care sunt de până la 10 ori mai mari în comparaţie cu standardul. Asocierea dintre obezitate şi riscul de cancer mamar este complexă, variind în funcţie de subtipul cancerului mamar şi de statutul menopauzei. Deşi obezitatea este asociată cu o incidenţă redusă a cancerului de sân la femeile aflate în premenopauză, este asociată cu o incidenţă crescută a cancerului de sân la femeile aflate în postmenopauză. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de reapariţie a cancerului de sân şi de mortalitate atât la femeile pre, cât şi la postmenopauză‟, subliniază medicul.

„Epidemia de obezitate a evidenţiat amploarea riscurilor asociate acestei boli. Riscurile apar din masa crescută a ţesutului adipos. Disfuncţia psihosocială, apneea de somn şi osteoartrita pot fi rezultatul direct al creşterii masei de ţesut gras. Alte boli asociate cu obezitatea rezultă din consecinţele metabolice ale celulelor adipoase mărite. Diabetul, calculii vezicii biliare, hipertensiunea arterială, bolile hepatice, bolile coronariene, bolile cerebrovasculare, anumite tipuri de cancer şi infertilitatea pot rezulta parţial din secreţia crescută a moleculelor inflamatorii şi de coagulare din adipocite. În cele din urmă, obezitatea creşte şi mortalitatea generală. Din această enumerare reiese clar că morbiditatea şi mortalitatea crescută a obezităţii sunt substanţiale şi ar trebui să atragă o atenţie suplimentară asupra necesităţii unui control adecvat al greutăţii în îngrijirea sănătăţii‟, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Sursă foto: Shutterstock