Cine a fost „omul cu mască de fier”? Identitatea personajului, învăluită în mister

Adevărata identitate a celebrului prizonier a rămas necunoscută până în zilele noastre, deşi au existat mai multe ipoteze legate de acest subect. Printre altele, s-a spus că ar fi fost un valet sau un posibil frate geamăn al regelui Ludovic al XIV-lea.

Primul document în care se atestă existenţa unui prizonier cu mască a apărut în anul 1669. Ofiţerul fortăreţei Pignerol, Benigne d’Auvergne de Saint-Mars, consemna atunci un raport cu privire la cinci deţinuţi, unul dintre ei fiind numit „omul cu mască de fier”.

Peste aproape zece ani, ofiţerul fortăreţei Pignerol susţinea că enigmaticul personaj l-ar fi însoţit pe guvernator în diverse deplasări, iar acest lucru a sugerat că trebuie să fie vorba despre o persoană importantă.

După ce „omul cu mască de fier” a murit, certificatul lui a fost distrus într-un foc, iat puţinele lui lucruri personale au fost aruncate. Însă decesul lui a însemnat începutul unor vii dezbateri legate de identitatea lui.

Cine ar fi putut fi

Una dintre primele ipoteze lansate a fost că misteriosul personaj ar fi fratele geamăn al regelui francez Ludovic al XIV-lea, iar motivul pentru care a fost aruncat în spatele gratiilor ar fi fost faptul că ar fi reprezentat o ameninţare pentru tron. S-a mai spus şi că „omul cu mască de fier” era adevăratul moştenitor al tronului francez.

O altă ipoteză arată că personajul ar fi fost un valet, Eustache Dauger. S-a spus şi că bărbatul ar fi fost închis pentru că ar fi avut o relaţie secretă cu regina Ana de Austria, soţia lui Ludovic al XIII-lea.

Prinţesa Elisabeth Charlotte d'Orleans credea că enigmaticul prizonier este un lord englez închis pentru un complot împotriva regelui William al Angliei.

Voltaire a avut ocazia să îl cunoască în momentul în care a stat o perioadă închis la Bastilia şi a afirmat că prizonierul beneficia de un tratament special, ca şi cum ar fi fost o persoană influentă. O astfel de idee a fost sugerată şi de scriitorul Alexandre Dumas în celebrul său roman „Contele de Monte-Cristo”.