Petrecerile sălbatice pe care Walt Disney le organiza pentru animatorii lui. Care au fost ultimele lui cuvinte?
Walter Elias Disney este numele celui care a construit un imperiu în divertisment, care cuprinde numeroase parcuri de distracţie, nave de croazieră şi, bineînţeles, filmele de animaţie care bucură întreaga populaţie a planetei, de la mic la mare.
E greu de crezut că întreaga activitate a companiei Walt Disney a început cu un singur om, care nu voia nimic mai mult decât să-şi vândă animaţiile unui studio cinematografic. Ani mai târziu, acest om a ajuns să deţină recordul pentru cele mai multe victorii şi nominalizări la Oscar. Între 1932 şi 1969, Disney a primit 59 de nominalizări şi 22 de statuete de aur.
În 1939 a primit chiar şi un premiu special din partea Academiei Americane, prezentat de simpatica Shirley Temple. A fost vorba despre o statuetă Oscar în mărime naturală, însoţită de alte şapte mai mici, pentru a reprezenta Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici. Toate aceste premii sunt expuse în holul muzeului Walt Disney Family din San Francisco şi pot admirate de marele public.
Premiere în animaţie
Un adevărat pionier în industria americană de animaţie, Walt a introdus câteva premiere în producţia de desene animate. Născut în 1901, în Chicago, Disney a fost interesat de mic copil de desenat. A urmat cursuri de artă în copilărie, pentru ca, mai târziu, să se angajeze ca ilustrator comercial la vârsta de numai 18 ani. S-a mutat în California, la începutul anilor '20 pentru a înfiinţa Disney Brothers Studio cu fratele lui Roy. Iar împreună cu Ub Iwerks a creat personajul Mickey Mouse, în 1928, primul lui mare succes.
Pe măsură ce studioul se dezvolta, Walt a introdus sunetul sincronizat, culorile Tehnicolor şi desene animate de durata unui lung metraj, precum Albă ca Zăpada şi cei şapte pictici (1937), Pinocchio, Fantasia (1940), Dumbo (1941) şi Bambi (1942), iar, după Cel de-al Doilea Război Mondial, Cenuşăreasa (1950) şi Mary Poppins (1964).
În anii '50, Disney şi-a extins activitatea şi în industria de parcuri de distracţie, deschizând, în 1955, Disneyland, în California. Pentru a finanţa asemena proiect, a început să facă producţii televizate, precum Walt Disney's Disneyland şi The Mickey Mouse Club.
După muncă, şi distracţie!
Walt a fost un fumător înrăit toată viaţa lui şi a murit din cauza cancerului la plămâni în decembrie 1966, însă viaţa lui trepidantă n-a constant numai în muncă asiduă, ci şi în distracţie. În privat, Disney era un om timid, nesigur pe el, dar care avea o atitudine caldă şi deschisă cu cei din jur. Mai ales cu angajaţii săi, pe care îi aprecia nespus. Acesta este şi motivul pentru care le organiza nişte petreceri devenite legendare.
Să lucrezi pentru studiourile Disney era o onoare, dar şi multă muncă, motiv pentru care animatorii angajaţi se trezeau, la finalul anului, că aveau nevoie să se relaxeze după un an întreg de eforturi considerabile depuse constant. Şi reuşeau să facă asta la petrecerea de Crăciun organizată de Walt Disney în fiecare an.
La un moment dat, Walt a închiriat un hotel întreg, cu tot cu zona sa de distracţie şi spa, pentru angajaţii săi. Petrecerea de Crăciun dura zile întregi, iar distracţia era la cote maxime. Animatorii se aruncau îmbrăcaţi în piscină, obişnuiau să bea până cădeau semi-inconştienţi de la balcoane şi călăreau cai chiar şi prin holurile hotelului. Legenda spune că unul dintre animatori a intrat cu calul chiar şi în piscină. Dacă e adevărat sau e doar o exagerare, prea puţin contează. Cert e că Walt ţinea cont de nevoile angajaţilor lui de-a se distra copios măcar o dată pe an, după luni întregi de muncă.
Ultimele lui cuvinte
Apropo de muncă, şi Disney lucra aproape non-stop. De fapt, era atât de dedicat proiectelor sale, încât s-a prezentat, la un moment dat, la serviciu la numai două zile după ce avusese o operaţie majoră. Workaholismul lui nu l-a părăsit nici în ultimele sale clipe de viaţă. Pe patul de moarte încă încerca să comunice echipei sale idei pentru noi proiecte.
Înainte de a-şi da ultima suflare a reuşit să scrie pe o bucăţică de hârtie şi apoi să şoptească uşor „Kurt Russell”, numele unui băieţel care de-abia semnase un contract cu Disney. Nici în ziua de astăzi nu ştie actorul Russell ce a vrut să spună marele Disney legat de el. „Presupun şi eu, ca oricine altcineva, că se referea la un film în care considera că aş fi eu bun să joc. Nu ştiu altceva ce să spun despre asta...”, a declarat Kurt în 2013.
