Au trecut mai bine de 70 de ani de când sute de mii de oameni s-au adunat pe străzi, în întreaga lume, pentru a sărbători marea victorie, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Dar ziua de 8 mai 1945 a fost specială pentru Prinţesa Elisabeta şi din alt motiv – a fost prima şi ultima ocazie cu care a putut merge pe străzi, ca orice muritor de rând, şi s-a bucurat de libertate totală. Ce a ales viitoarea Regină să facă?

Elisabeta avea 19 ani atunci, iar sora ei, Margaret, 15 şi erau amândouă, în acea zi, atât de încântate de vremurile pe care le trăiau, încât s-au dus amândouă la tatăl lor, Regele George al VI-lea şi la mama lor, Regina Elisabeta, pentru a le cere permisiunea să se bucure şi ele alături de popor de victoria mult aşteptată.

Părinţii regali au fost de acord ca cele două prinţese să părăsească Palatul Buckingham, dar cu două condiţii – să facă acest lucru seara, începând cu ora 21, şi să fie amândouă însoţite de un anturaj constituit din nu mai puţin de 16 persoane. Zis şi făcut!

„Eram îngrozite că puteam fi recunoscute”, şi-a amintit Regina ulterior despre seara cu pricina. Elisabeta a purtat o uniformă militară, pentru a nu sări în evidenţă în mulţime. În jurul ei, peste tot oamenii se ţineau de braţe şi mergeau pe străzi „mânaţi de un val de fericire şi uşurare”.