După multiple consulturi de specialitate, în urma cărora nu s-a stabilit niciun diagnostic şi a mai multor tratamente antiacneice, rămase fără rezultat, pacientul, în vârstă de 10 ani, s-a prezentat împreună cu mama lui la cabinetul de dermatologie din cadrul Spitalului de Pediatrie MedLife, în vederea evaluării unor leziuni faciale localizate la nivelul nasului, obrajilor şi a buzei superioare. Apărute cu trei ani în urmă, leziunile constau în papule mici (0,2 – 0,5 cm), translucide, de culoare galben-portocalie, ocazional hemoragice. De-a lungul timpului, s-a remarcat o evoluţie treptată a acestora şi o agravare în timpul lunilor de vară.

Pe baza aspectului clinic al leziunilor, s-a ridicat diagnosticul de suspiciune de angiofibroame faciale asociate complexului sclerozei tuberoase Bourneville, însă, în lipsa altor criterii clinice care să susţină acest diagnostic, s-a luat în considerare prelevarea unei biopsii cutanate din zona buzei superioare.

“Analiza histopatologică a piesei bioptice a stabilit diagnosticul de certitudine de Milium Coloid Juvenil, o dermatoză degenerativă extrem de rară, cronică, benignă, dar deranjantă din punct de vedere estetic. Afecţiunea este caracterizată prin apariţia, înainte de pubertate, a papulelor multiple, translucide, de culoare gălbuie, pe zonele expuse la soare, de cele mai multe ori fiind asociată cu patologie oftalmologică. Conform informaţiilor disponibile în literatura de specialitate, acesta este primul caz de Milium Coloid Juvenil raportat în România şi al 11-lea la nivel mondial“, a declarat Dr. Cristiana Voicu, medic specialist certificat UEMS-EBDV în Dematovenerologie şi medicul curant care s-a ocupat de gestionarea acestui caz.

Forma juvenilă a miliumului coloid este considerată a fi cauzată de degenerarea fibrelor elastice ca răspuns la expunerea excesivă la razele UV, pe fondul unei predispoziţii genetice. Însă, cauza exactă a apariţiei bolii este încă necunoscută, tocmai din cauza numărului extrem de mic de cazuri existente.

În cazul de faţă, pacientul a primit recomandări şi sfaturi cu privire la măsurile de protecţie solară şi s-a iniţiat administrarea suplimentelor de vitamina C. La evaluarea după o lună s-a remarcat o evoluţie discret pozitivă, cu o îmbunătăţire minoră a leziunilor mici preexistente şi lipsa apariţiei unor leziuni noi. În plus, pacientului i s-a recomandat tratament laser ablativ în scop terapeutic, urmând ca acesta să înceapă procedurile în timpul sezonului rece.

“Netratate, leziunile de Milium Coloid tind să se înmulţească treptat până la atingerea unui platou, după care rămân fixe şi permanente, punând probleme de ordin cosmetic. Având în vedere faptul că degenerarea fibrelor de colagen, care reprezintă factori primordiali în apariţia şi evoluţia bolii, este declanşată de expunerea la razele UV, aspectul clinic tinde să se agraveze în timpul lunilor de vară sau în cazul expunerii excesive la soare“, a adăugat Dr. Cristiana Voicu.

 4 forme de Milium Coloid. Doar 150 de cazuri în întreaga lume

Există patru variante clinice ale acestei afecţiuni – forma cu debut la vârsta adultă, aceasta fiind şi cea mai frecvent întâlnită în rândul pacienţilor de sex masculin, cu piele deschisă la culoare, forma juvenilă, forma nodulară şi forma pigmentată. Leziunile sunt similare la toate cele patru tipuri de Milium Coloid, dezvoltându-se pe zone expuse la soare, cum ar fi nasul, obrajii, urechile, regiunea periorbitală, gâtul şi aspectele dorsale ale mâinilor. Există şi forme speciale ale bolii, asociate patologiei oftalmologice şi orale. În total, sunt raportate doar 150 de cazuri de Milium Coloid în întreaga lume.

Din echipa medicală interdisciplinară care s-a ocupat de acest caz fac parte Dr. Cristiana Voicu - Medic Specialist UEMS-EBDV în Dematovenerologie, Spitalul de Pediatrie MedLife şi Clinica DermaLife Băneasa, parte a grupului MedLife, Dr. Crenguţa Coman – Medic Primar Chirugie Plastică şi Reparatorie, Clinca DermaLife Băneasa şi Dr. Tiberiu Tebeica – Medic primar certificat ICDP-UEMS în Anatomie Patologică, Leventer Centre Bucureşti.

 

Colaborarea medicului dermatolog cu membrii altor specialităţi din cadrul MedLife a condus la diagnosticarea şi gestionarea adecvată a unor cazuri relativ rare şi/sau incorect identificate anterior, cum ar fi hipomelanoza maculară progresivă, keratodermie palmara aquagenica, sinus preauricular congenital, condiloame acuminate juvenile şi altele.