"Examenul de evaluare naţională măsoară rezultatele dresajului la care sunt supuşi elevii în şcoală, un sistem complet rupt de cel adoptat la nivel european şi care nu face cu adevărat diferenţa între un copil mai înţelept, mai isteţ sau mai format decât celălalt", este de părere Oana Moraru, consilier educaţional, fondatoarea şcolii Helikon şi a platformei Vocea Părinţilor, învăţătoare şi profesor. 

În cadrul unui interviu pentru ziare.com, profesorul Oana Moraru a analizat subiectele de la evaluarea de anul acesta, dar şi motivele pentru care ele sunt de zeci de ani irelevante pentru competenţele reale ale copiilor: o schimbare ar însemna "să scoatem nişte adulţi din reţeaua lor de meditaţii, din zona lor de confort, inclusiv confort de gândire".

Citeşte şi: Ce cred românii despre şcolile unde învaţă copiii lor

După părerea ei, un subiect de evaluare naţională la limba română ar trebui să "aibă la testare fragmente din texte nu numai din zona literară, ci şi din zona ştiinţifică, tehnică, pe înţelesul lor, desigur. O scrisoare, o reţeta, o oferta de vacanţă, acestea sunt stiluri funcţionale ale limbii".

Găsiţi AICI subiectele de la Evaluarea Naţională 2019 la Limba şi literatura română.

"În România, la toate vârstele se scrie şi se vorbeşte destul de incorect, unele greşeli sunt generalizate, dacă mă gândesc la datorită/din cauza, decât/doar, care/pe care etc. De ce nu ar există un item care să constea într-un text plin de tot felul de greşeli frecvente de gramatică, ortografie, vocabular, topica, pe care copiii să le identifice şi apoi să rescrie corect textul?", mai precizează Oana Moraru.

Şi la matematică subiectele ar trebui formulate altfel, susţine ea: "Noi am rămas la aceleaşi formulări: se da un trapez, un cub etc. De ce să nu formulăm subiecte despre o clădire în construcţie, o suprafaţă reală, că să măsurăm şi capacitatea copiilor de a se ancora în viaţă lor cu informaţiile şi abilităţile învăţate la lecţie? (...) La clasă, toţi profesorii fac dresaje pe testul de a VIII-a. Este secundară, departe de ei, nevoia de a acordă copilul cu adevărat la realitate şi de a-i face informaţiile funcţionale şi aplicabile". 

Există nenumărate probleme şi în ceea ce priveşte admiterea la liceu. Multe dintre instituţiile de top din România "se măsoară mai mult după input, aducă după tipul copiilor care intră, nu după plusvaloarea pe care o produce în 4 ani de studiu".

Citiţi AICI interviul complet.