Autosugestia este o tehnică psihologică, dezvoltată de psihologul şi farmacistul francez Emile Coué, la începutul secolului al XX-lea. Conform acestuia, în fiecare persoană coexistă două individualităţi diferite: una este conştientă (raţiunea), iar cealaltă este inconştientă, dotată cu o memorie care înmagazinează până şi cele mai neînsemnate evenimente din viaţa noastră. Inconştientul execută ceea ce noi îi spunem. Cum? Prin autosugestie.

Forţa imaginilor şi a cuvintelor

În timp ce unii oameni sunt mai receptivi la imagini, reuşind să se vindece doar imaginându-se în situaţia pe care şi-o doresc, alţii sunt susceptibili la anumite acţiuni. De exemplu, reuşesc să-şi revină mult mai repede după o boală după ce se comportă ca şi cum ar fi sănătoşi. Sunt însă şi cazuri când oamenii apelează la autosugestie prin intermediul cuvintelor. Dacă ai sta să-ţi analizezi o zi din viaţă, ai fi, probabil, surprinsă să descoperi de câte ori spui lucruri negative, depreciative despre tine sau care te privesc. Autosugestia presupune să le contracarezi prin propoziţii pozitive, pe care să le rosteşti în gând sau sau cu voce tare, în fiecare zi. Poţi face asta când eşti la duş, când te afli în staţia de autobuz sau în pauza de la serviciu. Făcând asta zilnic, rezultatele nu vor întârzia să apară.

Cum funcţionează metoda Coué

Ca să dea rezultate, sugestia trebuie:

•...să fie scurtă şi la obiect. Alege să-ţi repeţi zilnic o propoziţie şi nu o frază, căci subconştientul este receptiv la lucrurile simple. Te-ai despărţit recent de cineva? În loc să-ţi spui „O să-mi revin după pierderea suferită şi astfel îmi recapăt încrederea în mine şi în cei din jur“, mai eficient este să te axezi pe rezultatul final: „Azi mă simt excelent“.

•... să fie rostită la timpul prezent. Ceea ce-ţi spui e menit să îţi trezească sentimente puternice şi sincere.

•...să fie pozitivă. Subconştientul este foarte receptiv la sugestii şi acţionează în virtutea lor. Dacă vrei, de exemplu, să fii mai temperată în relaţiile cu cei din jur, nu trebuie să-ţi spui: „Nu mă mai enervez pe X“, ci „Sunt calmă, orice ar fi“.

•...să conţină puţine detalii. Ai multe de rezolvat la serviciu şi nu ştii cum să te mai împarţi ca să le soluţionezi pe toate? Repetă-ţi: „Voi termina treaba la timp“ în loc să-ţi spui „Mă voi organiza foarte bine şi astfel îmi voi duce la îndeplinire toate sarcinile“.

Cele mai bune momente pentru autosugestie

Când te-ai decis cum ar trebuie să sune formula pe care s-o rosteşti, spune-o în fiecare zi şi nu o schimba, chiar dacă trec mai multe luni sau chiar ani. Psihologii spun că subconştientul este mai receptiv la sugestii dimineaţa, după ce te trezeşti, şi seara, înainte de somn. Indicat este să rosteşti sugestia şi pe timpul zilei, când nu eşti implicată în vreo activitate. Aşază-te pe un fotoliu, într-o cameră ferită de zgomote, astfel încât atenţia să nu-ţi fie distrasă. Expiră profund şi repetă în gând fraza-cheie de 20 de ori. Este important să te concentrezi în acest timp asupra cuvintelor pe care rosteşti şi la emoţiile pe care le trezesc aceste cuvinte în tine. Ca să te menţii concentrată pe ceea ce spui, fixează-ţi privirea pe un punct fix din încăpere.

O terapie eficientă

Îngrijorarea interferează cu funcţionarea normală a diferitelor organe şi fiecare celulă este influenţată de starea ta psihică. Aşa se face că nu puţine sunt cazurile unor bolnavi care s-au vindecat ori şi-au uşurat suferinţele provocate de anumite boli fizice sau mentale prin autosugestie. Metoda este recomandată în anxietate, fobii, tratarea dependenţelor (de tutun, de alcool, de fumat), astmului, alergiilor şi bolilor psihosomatice.

Sursa foto: abundancesrena.com