Rolul lui Hepburn din „Mic dejun la Tiffany‟ putea fi dat altei vedete. De ce a fost sfătuită aceea să renunţe?

Când te gândeşti la filmul clasic din 1961, „Mic dejun la Tiffany‟, o şi vezi pe Audrey Hepburn fumând o ţigară lungă şi subţire, stând lângă o fereastră şi cântând pisicii ei. Ţi-ai putea imgina aceeaşi scenă cu oricine altcineva care o interpretează pe Holly Golightly? Se pare că o altă actriţă foarte cunoscută la Hollywood i-ar fi putut dat viaţă personajului Holly, dar ceva n-a mers bine.

Audrey Hepburn se afirmase deja în filme precum „Sabrina‟ şi „Funny Face‟ atunci când a fost distribuită în rolul Holly din „Mic dejun la Tiffany‟. Holly Golightly, o femeie din New York, nu foarte bogată, căreia îi plăcea să frecventeze celebrul magazin de bijuterii Tiffany, dimineaţa, i-a venit mânuşă lui Hepburn. De altfel, i-a şi adus un premiu Oscar în anul 1962 pentru cea mai bună actriţă în rol principal. Totuşi, iniţial, Truman Capote, autorul romanului a cărui ecranizare a fost filmul „Mic dejun la Tiffany‟, a dorit ca o altă vedetă de film să joace rolul Holly. Aceasta era o bombă sexy, blondă, cu buze apetisante şi voce şoptită.

Scenaristul filmului adaptase rolul pentru Marilyn Monroe

În rolul Holly Golightly, actriţa Marilyn Monroe ar fi putut ajunge pe marile ecrane ale cinematografelor, mai ales că scriitorul Truman Capote chiar a văzut-o în rolul pe care Audrey Hepburn l-a făcut în cele din urmă celebru. Mai mult, vedeta din „Gentleman Prefer Blondes” locuia chiar în New York în perioada în care a fost filmat „Mic dejun la Tiffany‟, iar scenaristul George Axelrod adaptase rolul special pentru Marilyn Monroe. Totuşi, ceva a oprit-o pe Monroe să aleagă acest rol.

Cine a sfătuit-o pe Monroe să nu accepte rolul şi de ce?

A existat o oarecare ambiguitate cu privire la rolul Holly care a convins-o pe Monroe să nu accepte propunerea de a o întruchipa în ecranizării romanului lui Capote. Discuţia despre personajul principal cu privire la faptul că era o femeie uşoară a pus-o pe gânduri.

La sfârşitul anilor `50 şi începutul anilor `60, Monroe se apropiase destul de mult de faimosul profesor de actorie Lee Strasberg. În acea epocă, ea încerca să-şi schimbe imaginea, iar Strasberg nu credea că ar fi bine pentru cariera ei să joace un lucrător sexual, de aceea a sfătuit-o să cedeze rolul Holly unei alte actriţe.

Motivul alegerii actriţei Audrey Hepburn pentru rolul Holly

După cum au observat mulţi dintre primii critici ai filmului, Hepburn greşeşte cu desăvârşire în privinţa lui Holly, un personaj care se dovedeşte a fi o texană al cărei nume real era Lulamae Barnes. Era dificil pentru Audrey Hepburn să conceapă o femeie ca Holly, când fiecare actriţa emană chic aristocratic.

Monroe, în schimb, pe care Capote o cunoştea bine, deşi a fost crescută în California şi nu în Texas, a fost numită iniţial Norma Jeane (cu un E, ca Lulamae) şi avea multe asemănări cu personajul creat de scriitor. Era o orfană din epoca Marii Crize, iar ca adultă, ea făcea aluzie la molestări din copilărie (atunci când calculează câţi iubiţi a avut, şi Holly spune: „orice s-a întâmplat înainte de a împlini 13 ani, pentru că, la urma urmei, asta nu contează”). Mai mult, Monroe s-a apropiat de un agent puternic de la Hollywood, care i-a recunoscut potenţialul şi a ajutat-o să se reinventeze, redenumindu-o şi oferindu-i acces la educaţie. Adaptarea filmului lui Blake Edwards a fost lansată în 1961, cu puţin mai puţin de un an înainte ca Monroe să moară. Holly ar fi putut fi unul dintre cele mai bune roluri ale ei.

Dar Hepburn a câştigat rolul şi, retrospectiv, este uşor de văzut de ce. Imaginea lui Hepburn, mult mai mult decât Monroe, era asociată cu transformarea Cenuşăresei într-o aristocrată. Hepburn era singura vedetă a cărei imagine reflecta sinele ei autentic, de parcă n-ar fi fost o actriţă, ci o adevărată prinţesă.

FOTO: Shutterstock