Rusaliile: Pogorârea Sfântului Duh, promisiunea respectată a Mântuitorului
La zece zile după Înălţarea lui Hristos şi la 50 de zile de la Învierea sa, credincioşii creştini prăznuiesc Rusaliile, sărbătoare cunoscută şi ca Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecime. Anul acesta, sărbătoarea are loc în acest weekend, pe 7 iunie. În această zi este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor.
La începuturi, Rusaliile erau o sărbătoare agricolă a evreilor, în care se dăruiau ofrande din roadele pământului. Tot atunci catehumenii primeau botezul, iar oamenii aduceau la biserici flori şi ramuri de copaci. Din acest obicei a fost inspirat şi numele sărbătorii.
Cuvântul românesc „rusalii“ derivă din latinescul „rosalia“, care înseamnă „trandafir“. De altfel, în napolitană, sărbătoarea se numeşte „Pasca rusata“ – Paştele trandafirilor. Termenul de „Cincizecime“ vine de la faptul că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paşti. Are o semnificaţie religioasă deosebită, fiind considerată ziua de naştere a bisericii creştine.
Minunea în limbi străine
În primele secole creştine, praznicul Cincizecimii era o dublă sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfânt şi a Înălţării lui Hristos. În jurul anului 400, cele două sărbători s-au despărţit una de cealaltă.
Alături de Paşte şi de ziua sfântă de duminică, Pogorârea Sfantului Duh este una dintre cele mai vechi sărbători creştine. În această zi, aşa cum promisese mai demult, Mântuitorul a trimis Duhul Sfânt asupra celor 12 Apostoli ai săi. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor“, povesteşte că, Duhul Sfânt, „sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci“. Spre mirarea multor oameni, apostolii au început să predice învăţătura lui Hristos în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine. Mulţi i-au acuzat chiar că sunt sub influenţa „mustului“ şi numai la intervenţia Sfântului Petre oamenii au început să le dea crezare. Astfel, Apostolii au început să colinde lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea la idoli şi aducând pe mulţi pe calea creştină, de la oameni simpli la împăraţi. De aceea, Rusaliile sunt considerate ca întemeietoarele Bisericii, căci aşa a început răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în lume.
Fereşte-te de lele
Sărbătoarea Rusaliilor abundă în tradiţii şi în superstiţii, diferite de la o zonă la alta. În Oltenia, se practică Dansul Căluşarilor, considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate şi noroc. În Ardeal, există obiceiul „Împănatul Boului“ – un bou împodobit cu fel şi fel de ornamente din flori este plimbat pe uliţele satului, urmat de săteni, până la biserică, unde preotul are datoria de a-l sfinţi. Cea mai de temut superstiţie sunt „lelele“, spirite malefice care „îmbolnăvesc“ pe oricine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor.
