Iulius Cezar s-a născut pe 13 quintilis. Aşa se numea, pe vremea lui, luna iulie. În latină, „quintilis“ înseamnă „a cincea“, referindu-se la faptul că era a cincea lună a anului, an care începea cu luna martie. Numele lunii a fost schimbat în onoarea cezarului. De atunci luna lui cuptor, cum i se mai zice pe la noi, a devenit luna iulie.

Calendarul lui Cazar

Până să ajungă la putere Iulius Cezar, romanii foloseau un calendar bazat pe ciclurile Lunii, care însuma doar 355 de zile într-un an. Cum calendarul avea cu 10 zile şi un sfert mai puţin decât anul solar, autorităţile romane trebuiau să adauge zile la calendarul lunar, pentru a-l alinia cu cele patru anotimpuri. Aceştia, însă, nu o făceau întotdeauna, ceea ce crea confuzie, dar şi corupţie, mulţi politicieni abuzând de situaţie pentru a rămâne mai mult timp în funcţiile publice. După ce s-a consultat cu astronomul Sosigenes, Cezar a implementat un nou calendar – calendarul iulian, care are 365 de zile. Anul solar are, însă 365 ¼ zile, aşa că Cezar a mai adăugat o zi, o dată la patru ani, când este an bisect.

Alte moşteniri de la Cezar

Pe vremea romanilor, sarea era foarte scumpă, fiind numită şi „aurul alb“. Cezar obişnuia, chiar, să-şi plătească soldaţii cu sare, în loc de monezi. De aici a rămas cuvântul „salariu“. Latinescul „salarium“ însemna „plată în sare“.

Iulius Cezar a fost admirat nu doar pentru faptele sale, ci şi pentru darul vorbirii. A fost un excelent orator, iar de la el au rămas şi expresii celebre, precum „Alea iacta est” („Zarurile au fost aruncate“). Conducătorul roman a rostit aceste cuvinte când a trecut râul Rubicon, din Galia, în războiul contra lui Pompei. Altă dată, când a trimis o scrisoare Senatului roman, despre victoria împotriva lui Farnace din Pont, Cezar a descris bătălia de scurtă durată cu fraza „Veni, vidi, vici“  („Am venit, am văzut, am învins“), o altă expresie faimoasă.

La scurt timp după asasinarea lui Cezar, o cometă imensă a pătruns în atmosfera Pământului, fiind văzută atât la Roma, cât în China. Se zice că a fost cea mai strălucitoare cometă observată în timpul zilei. Romanii au făcut o legătură între moartea împăratului şi apariţia cometei, iar, ca rezultat, Iulius Cezar a fost declarat un zeu. Şi, ca orice zeu, a avut nevoie şi de un lăcaş de rugăciune. Astfel s-a construit Templul lui Cezar, zis şi Templul Divinităţii Iulius sau Templul Stelei Cometă. Ruinele templului pot fi şi azi vizitate la Roma.