Sărbătoarea tuturor strigoilor la Castelul Bran

Tradiţiile şi obiceiurile româneşti sunt aduse în atenţia vizitatorilor Castelului Bran şi de ziua Sfântului Andrei. În perioada 22 – 30 noiembrie 2019, la Castelul Bran va avea loc ”Sărbătoarea tuturor strigoilor”, care are rolul de a alunga toate relele şi spaimele anului care se încheie şi pentru a pregăti sărbătorile de iarnă, când Anul Nou va bate la uşă.

Usturoiul, vedeta sărbătorii la Castelul Bran

Toţi vizitatorii vor fi întâmpinaţi cu usturoi, atât în Castelul Bran, în magazine şi în Parcul Regal, cât şi la Restaurantul Castelului, în fiecare farfurie. Aici se vor găti bucate alese, de sezon, printre care: supă cremă de dovleac cu curry, plăcintă cu fructe de toamnă şi anason, pulpă de raţă cu linte neagră şi piure de sfeclă roşie, iuţită cu hrean. Pentru curaj, vor sta la loc de cinste vinurile Chateau Bran şi tăriile de Bran, iar ca leac pentru răcelile de sezon, ceaiul cu usturoi.

Turiştii care poartă numele Andrei vor putea vizita gratuit Castelul Bran pe 30 noiembrie

În data de 30 noiembrie 2019, turiştii care poartă numele Sfântului Andrei pot vizita gratuit Castelul Bran, în baza unui act de identitate. Iar seara, de la ora 18.00, sunt invitaţi la o cină la Restaurantul Castelului, unde sunt aşteptaţi cu un meniu special, de sărbătoare. Rezervările se fac la telefonul 0749121120.

Tradiţii şi credinţe de Sfântul Andrei

Vechile credinţe româneşti spun că în noaptea de 30 noiembrie, zi de cumpănă între toamnă şi iarnă, strigoii se luptă să pună stăpânire pe sufletele oamenilor. Cerurile se deschid, lupii vorbesc, iar fetele sau femeile singure îşi visează ursitul. Noaptea Sfântului Andrei sau Noaptea Strigoilor este o noapte de spaimă, când se crede că spiritele morţilor ies din morminte şi se iau la bătaie la răspântii de drumuri cu strigoii vii. Au loc lupte sângeroase cu coasele furate din gospodăriile oamenilor până în zori de zi. La răsăritul soarelui, spaţiul se purifică, duhurile se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor vii revin în trupurile părăsite. Ca să se apere de atacul strigoilor şi al moroilor (morţii vii) care vor să le fure sufletul, oamenii folosesc usturoiul. Noaptea are loc ritualul „păzitul usturoiului”, adică se stă de veghe între funii de usturoi, plantă despre care se crede că poate alunga strigoii, influenţele diavoleşti şi ghinionul. Cu usturoi se fac cruci la ferestre, se ung coarnele vitelor şi se aromatizează copios mâncărurile. În credinţa populară, se consideră că usturoiul este om: are cap, este îmbrăcat în haine, iar firele de usturoi se numesc căţei. Puterea de a apăra şi a alunga răul, îi vine de la faptul că poartă semnul crucii.

Tot în noaptea de Sfântul Andrei românii pun grâu la încolţit, pentru a afla dacă vor avea un an cu bunăstare, noroc şi sănătate sau va fi marcat de dificultăţi. De Anul Nou se verifică dacă firele crescute din grâu sunt înalte, drepte, puternice şi dese. În acest caz, va urma un an bogat, cu recolte bune.

Românii mai cred şi că Sfântul Andrei este patronul lupilor, ca avatar al unei zeiţăţi păgâne care murea şi renăştea simbolic în Noaptea Strigoilor. Conform marelui filozof Mircea Eliade, naşterea poporului român a stat sub semnul fuziunii a două popoare care-şi trag obârşia mitică din lupi, dacii şi romanii, după cum consemnează Cristian Bădiţă, în cartea ”Teme, personaje, sărbători creştine şi tradiţionale româneşti”. Creştinismul a pus lupii sub stăpânirea celor doi fraţi, Petru şi Andrei, crezându-se despre amândoi că ”au puterea de a lega gura lupilor”, de a înăbuşi tentaţiile păgânismului. În contextul credinţei creştine, lupul îşi schimbă semnificaţia pozitivă, de totem favorabil populaţiei păgâne, devenind vârcolac, pus pe răzbunare. De aceea, Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă şi Ziua lupului şi se crede că numai în această zi din an lupul îşi poate întoarce capul.