Acest mare praznic are o importanţă deosebită,prin faptul că,datorită acestor Sfinţi Împăraţi,religia creştină a devenit oficială. Ei au fost protectorii creştinismului,într-o vreme în care credinţa în ­Hristos era ameninţată în Imperiul Roman de Răsărit.

A învins prin Sfânta Cruce

În secolul al IV-lea,Constantin cel Mare era împărat peste Galia şi Britania. Pe atunci,neputând să suporte tirania lui Maxenţiu,conducător al Romei,romanii i-au cerut ajutorul Împăratului Constantin. În timpul războiului,el a primit de la Dumnezeu un semn:pe cer i s-a arătat o cruce luminoasă,deasupra căreia scria:„Prin acest semn vei birui”. Atunci,a poruncit ca toţi soldaţii să poarte crucea în lupte şi aşa l-a biruit pe Maxenţiu.

Sfârşitul prigoanei creştinilor

Odată ajuns la conducerea imperiului,Împăratul Constantin cel Mare a pus capăt prigonirii creştinilor,făcând din creştinism religie oficială. Apoi,a trimis-o pe mama lui,Împărăteasa Elena,la Ierusalim,să caute Sfânta Cruce pe care s-a jertfit Iisus. Găsirea Sfintei Cruci s-a făcut printr-o minune,împărăteasa recunoscând-o prin atingerea ei de un mort,care a înviat. Înainte de a se întoarce,Elena a cerut dărâmarea templelor păgâne din Ierusalim şi zidirea unor lăcaşuri sfinte.

Cum s-au creştinat Sfinţii Împăraţi

Constantin cel Mare s-a botezat împreună cu mama lui,Împărăteasa Elena,după ce el s-a îmbolnăvit de lepră. Atunci i-au apărut în vis Sfinţii Petru şi Pavel,care l-au îndemnat să se boteze pentru a se vindeca. Împăratul a făcut întocmai şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire,a ridicat o biserică,unde să fie botezaţi toţi cei care să devină creştini.