Până i-a sunat telefonul...

Poartă o bluză largă,blugi strâmţi,tocuri extravagante şi stă cu telefonul lângă ea. „Acces direct” s-a terminat de vreo zece minute,o întreb dacă vrea să o las să se mai odihnească,dar nu vrea. Vorbim despre una,alta. Răspunde repede,fără să stea deloc pe gânduri.

Prezinţi o emisiune mondenă,dar nu eşti o mondenă.

Când să fiu? Ajung la serviciu la 12 şi plec la 9 seara,iar atunci nu mai am chef de nimic. Mai nou predau şi la Intact Media Academy,în trei dimineţi pe săptămână. Nu mai am timp nici să scriu pe blog. Pot să-mi împart viaţa în două părţi:înainte de „Acces”,când aveam timp pentru toate,şi acum,când nu mai am pentru nimic.

Ce s-a mai schimbat în afară de faptul că nu mai ai timp?

Hm,acum mă cunoaşte lumea!

O spui aşa,ironică şi amuzată.

Păi da,că e cu două tăişuri.

M-a uimit când am aflat că vei prezenta emisiunea asta.

Am vrut şi eu să şochez lumea cu ceva. Ştii,chiar mâine împlinesc nouă ani la Antena1. Intrasem într-un fel de rutină la ştiri. Şi a venit oferta asta. M-am gândit bine dacă s-o accept. Şi am zis:hai să încerc. Sunt o curajoasă. Am mers pe principiul că decât să-mi pară rău că n-am făcut-o,mai bine aşa. Nu-mi pare rău,deşi am şi subiecte,şi personaje care nu-mi plac. Nu pot s-o spun,însă cred că se simte,după faţa mea. Cine mă cunoaşte îşi dă seama imediat.

Cât de familiarizată erai cu peisajul ăsta monden?

Eram cât de cât,pentru că prezentasem „Poveşti de tabloid”,rubrica de la „Observator”,şi intrasem oarecum în circuitul personajelor mondene,fără ca eu să fac parte din el. Dar sunt o consumatoare de presă mondenă,cine spune că nu citeşte aşa ceva minte! Nu mi-a fost foarte greu. Eu mă adaptez din mers. Şi nu intru niciodată în emisie nedocumentată. Chiar şi dacă e vorba despre Simona Sensual.

Mai ai timp să ieşi cu fetele?

Păi,mai am. Prietenele mele îmi sunt şi colege,lucrăm aici toată ziua,iar în weekenduri,când suntem libere,ieşim la film sau la restaurant,ca orice alte fete.

Cum era pe vremea când mergeai la Vama Veche cu gaşca? Ce voiai atunci să faci?

Pe atunci,Vama mi se părea un loc unde oamenii îşi fac de cap,unde sunt liberi. Sigur că lucrurile s-au schimbat între timp. Ultima dată am fost acolo astă-vară,cu mama. Din păcate,locul ăsta nu-mi mai place,pentru că am descoperit Vama asfaltată. Şi nu mai e aceeaşi fără praful ăla. Nu mai are niciun farmec.

Eşti foarte apropiată de ai tăi,de părinţi şi de bunici. Cât de des vă vedeţi?

Pe ai mei,îi văd destul de des. De obicei,vin ei la mine când ne apucă dorul. Se suie-n tren şi vin. E normal să fiu aşa apropiată,pentru că eu sunt singură la părinţi şi cred că oricine e copil singur la părinţi ştie cum e să te sune mama,să te întrebe ce ai mâncat. Chiar şi acum,când am crescut,mama face asta,deşi ştie că mă enervează. E o legătură specială între noi,ea mă simte foarte bine. De exemplu,dacă mie mi‑e rău,visează cine ştie ce. Iar cu tata? Sunt fata lui tata,nu încape nici urmă de-ndoială.

Şi dacă tot a fost o discuţie ca-ntre fete,lipseşte o întrebare. Cum îţi alegi hainele?

În viaţa de zi cu zi,sunt mai sport. Dar îmi place să port tocuri. Şi,mai nou,mă-mbrac în rochii. De când tot port rochii pe sticlă,nu mai am o problemă cu ele. Pe vremea când eram la ştiri şi mai făceam şi teren,le evitam. Atunci îmi era mai comod să port blugi. Mă scuzi o secundă? Alo,da,domnu’ Columbeanu,bună seara!...

3 lucruri de care nu se poate lipsi

*Telefonul mobil. „Vorbesc foarte mult la telefon,n-aş putea funcţiona fără el.”
*Hrana sănătoasă. „Nu mănânc nici grăsimi,nici prăjeli,ci multe legume şi fructe. Beau multă apă şi ies la alergat în Herăstrău.”
*Băile prelungite. „Îmi place să petrec timp în cadă. După o zi plină,este relaxarea preferată.”