Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach s-a născut pe 24 decembrie 1837 în Bavaria, în prezent cea mai mare regiune a Germaniei. Frumoasa nemţoaică a fost al patrulea născut din cei zece copii ai Ducelui Maximilian Joseph de Bavaria cu Prinţesa Ludovica, fiica Regelui Maximilian I al Bavariei. Copilăria ei a fost una lipsită de griji, cea alintată Sisi fiind o puştoaică iubitoare de natură şi de muzică, obişnuind să-şi petreacă verile în vila familiei de pe malul lacului Starnberg.

Pe când Sisi avea doar 15 ani, mama ei a început să se gândească deja la un mariaj pentru ea, însă nu unul obişnuit. Mătuşa adolescentei, Sophie, era căsătorită cu Arhiducele de Austria, Franz Karl, iar aceştia aveau un fiu holtei, Franz Joseph. Acesta, în 1848, la doar 18 ani, a devenit Împăratul Austriei. Băiatul era o partidă excelentă, iar mama lui Sisi era hotărâtă să nu-l lase să scape. Cum Sisi era prea necoaptă la vârsta aceea, de numai 15 ani, familia nemţoaicei a considerat-o pe sora ei mai mare, Helene, o candidată mai bună la mâna tânărului împărat.

După mai multe discuţii între mama lui Helene şi Sophie, aceasta a fost invitată la reşedinţa de vară a familiei imperiale. Asta se întâmpla în 1853, în oraşul Bad Ischl, cu scopul de a se „parafa“ o logodnă.

Lui Franz Joseph îi fusese hărăzită sora lui Sisi

Şi poate că acesta ar fi fost deznodământul dacă Helene şi mama ei n-ar fi fost însoţite în Austria şi de mezina Sisi, care a reuşit să capteze în totalitate atenţia lui Franz Joseph. Adolescenta cu păr castaniu, lung şi bogat, cu ochi delicaţi şi cu buze senzuale l-a făcut pe suveranul austriac să uite cu totul de prezenţa celei care îi fusese menită drept logodnică.

Nici Franz nu i-a fost indiferent verişoarei sale primare, care avea să declare, după întâlnirea lor: „Îl iubesc pe împărat, dar ce bine-ar fi fost să nu fie împărat!“.

Obiecţiile sale nu au fost luate în considerare de ambiţioasa ei mamă, care a zis „Da“ în locul ei, iar pe 24 aprilie 1854, mariajul dintre Împăratul Franz Josef şi Elisabeta de Bavaria a fost oficializat la Viena. Astfel, Sisi devenea Împărăteasa Austriei.

Odată ajunsă la curte, romantica Sisi avea să se lovească de realitatea cruntă a vieţii trăite alături de un bărbat atât de important şi puternic precum soţul ei. Responsabilităţile imperiale ale acestuia l-au ţinut departe de Sisi încă din perioada lunii de miere. În plus, aproape imediat ce s-a instalat la palat, Sisi s-a lovit de atitudinea autoritară a mătuşii şi soacrei sale, Sophie. So Aceasta s-a impus asupra frumoasei nemţoaice mai ales din momentul în care Sisi a devenit mamă. Arhiducesa a luat-o în grija ei pe fetiţă, micuţa Sophie, motivând că nora ei este prea tânără pentru a se descurca în rolul de mamă.

Doi ani mai târziu, micuţa Sophie avea să moară de dizenterie, lucru care avea s-o arunce pe Sisi într-o depresie aprigă. Nici venirea pe lume a fiului său, Rudolf, un an mai târziu, nu a reuşit să o scoată din această tristeţe. În 1868, Sisi l-a născut şi pe ultimul ei copil, Arhiducesa Maria Valerie, fetiţa venind pe lume pe teritoriul Ungariei, ţară ce avea să devină parte din imperiu. 

Obsesia pentru înfăţişare a adus-o în pragul nebuniei

În ciuda tristeţii sale, exteriorul împărătesei era strălucitor, ca de obicei, asta şi graţie obsesiei sale legate de apectul fizic. Frumoasă de la natură, Sisi petrecea mult timp întreţinându-şi înfăţişarea. Se spune că nemţoaica petrecea până la trei ore zilnic având grijă de părul ei lung şi bogat, pieptănându-l şi aranjându-l. Pe măsură ce înainta în vârstă, Sisi începea să devină obsedată de riduri, iar pentru a le contracara lua măsuri extreme: dormea cu felii de carne crudă de viţel pe faţă. În plus, ţinea dietă şi făcea exerciţii fizice timp de mai multe ore pe zi, lucru care se transformase, iarăşi, în obsesie.

Spre sfârşitul vieţii sale, Sisi şi Franz Joseph ajunseseră să ducă vieţi separate. Până la urmă, incompatibilitatea lor şi firile lor diferite începuseră să-şi spună cuvântul: ea era dezgheţată şi cosmopolită, iar el, sec şi convenţional. Sisi se depărtase atât de mult de soţul ei, încât a acceptat chiar şi aventura acestuia cu actriţa Katharina Schratt, fără să simtă urmă de gelozie.

Asasinată din cauza celebrităţii

Sfârşitul vieţii o găseşte pe împărăteasă călătorind frenetic, pentru a scăpa de singurătatea şi depresia resimţite în ţara ei adoptivă, Austria. Pe 10 septembrie 1898, aceasta se afla pe o stradă din oraşul Geneva, intenţionând să ia un feribot până la Montreux. La un moment dat, un bărbat s-a lovit de aceasta, iar în urma incidentului, împărăteasa a simţit o durere ascuţită în coastă, dar a continuat să meagră. Fusese înjunghiată cu un cuţit şi se îmbarcase în această stare pe feribot, unde a murit din cauza pierderii de sânge, în aceeaşi noapte. Sisi avea 60 de ani şi fusese asasinată din cauza celebrităţii sale. Cel care a ucis-o, un anarhist italian, avea să declare că n-avea ceva împotriva împărătesei: îşi dorise doar să omoare un aristocrat.

Deşi Sisi şi-ar fi dorit să fie înmormântată pe ţărmurile Mării Mediterane, pe care ajunsese s-o adore în timpul călătoriilor sale, Împăratul Austriei a decis ca locul ei de veci să fie la Viena, oraşul pe care aceasta nu l-a iubit niciodată.