21 iunie, cea mai lungă zi din an

Solstiţiul de vară 2019 se va produce pe 21 iunie la ora 18:54. Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

​Solstiţiul de vară 2019. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.  Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Denumirea de solstiţiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".

​Solstiţiul de vară 2019. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

 

Solstiţiul de vară 2019 - tradiţii şi obiceiuri

Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea recoltei. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, este o perioadă bună din an pentru organizarea nunţilor.

În plus, solstiţiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstiţiului de vară are darul de a materializa dorinţe sau aspiraţii aparent imposibile.

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii.

 

Ritualuri în întreaga lume

Deşi ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstiţiul de vară era o vreme a purificării prin apă şi foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului şi cerului păşeau printre oameni.

În China antică, ceremonialul solstiţiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forţei feminine şi pricipiului Yin. În mod complementar, solstiţiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forţei masculine şi principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstiţiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstiţiului era specifică festivalurilor focului şi magiei de dragoste, oracolelor iubirii şi divinaţiei. Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălţimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiţi. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele îşi ghiceau viitori soţi şi, în acelaşi timp, flăcările alungau demonii şi spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 şi 15 iunie, era dedicat zeiţei romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiţei, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.
În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălţat şi decorat în fiecare aşezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele şi femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internaţională pentru Energie Solară şi are drept scop popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare.

 

Sursă: news.ro