Piramidele din Egipt, Colosseumul din Roma, misteriosul Stonehenge al englezilor şi spectaculosul Machu Picchu sunt printre cele mai vizitate, mai cunoscute şi mai pitoreşti locaţii arheologice din lume. Desigur, nu sunt singurele. De când se ştie, omul a lăsat urme ale existenţei sale pe Pământ şi stă în natura umană să fim curioşi cum au trăit cei de dinaintea noastră. Unele descoperiri, cum ar fi cele de mai jos, au lăsat, pur şi simplu, omenirea cu gura căscată.

1. Pompeii, oraşul îngropat de lavă

În anul 79 d.H., vulcanul Vezuviu a erupt, acoperind oraşul roman Pompeii, aflat la poalele sale, cu lavă, cu cenuşă, cu gaze vulcanice şi cu roci. Cine nu a reuşit să fugă din calea potopului de foc a fost îngropat, împreună cu cetatea, sub 6-7 metri de rămăşiţe vulcanice. Timp de mai bine de 1.000 de ani, nimeni nu a mai deranjat oraşul îngropat. Până când, într-o zi din secolul al XVI-lea, arhitectul Domenico Fontana a dat peste nişte ziduri pictate ale unei case din Pompeii, în timp ce lucra la infrastructura unui proiect. După alte două secole, muncitorii care săpau fundaţia unui palat de vară pentru regele din Napoli, au descoperit ruinele Herculaneum, un oraş vecin cu Pompeii, care a suferit aceeaşi soartă. La scurt timp după aceea, a fost descoperit şi Pompeii. Au trecut secole de atunci, dar vechiul oraş roman continuă să fascineze vizitatori din toate colţurile lumii.

2. Soldaţii împăratului Qin Shi Huang

În 1974, în timp ce-şi săpau pământul, nişte ţărani chinezi au descoperit cel mai mare sit arheologic al secolului al XX-lea: armata de teracotă a primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang (259 î.H. – 210 î.H.). Cei 8.000 de soldaţi, împreună cu caii şi cu trăsurile lor, au fost sculptaţi în lut, în mărime naturală şi îngropaţi lângă mormântul împăratului, pentru a-l proteja de forţele malefice din viaţa de după moarte. Arme, muzicieni şi acrobaţi, tot din lut, au fost, de asemenea, descoperiţi în mormântul ce se întinde pe 98 de kilometri pătraţi. De altfel, arheologii sunt de părere că întregul lăcaş subteran este o replică a oraşului Xi'an, mai ales că include chiar şi caracteristici topografice ale acestuia, precum munţi şi dealuri.

3. Statuile călătoare de pe Insula Paştelui

Mulţi arheologi consideră că statuile „moai‟ de pe Insula Paştelui sunt cea mai misterioasă descoperire făcută vreodată. De altfel, pe insula pe care nu creşte niciun copac, de lângă Chile, aceste sculpturi gigantice din piatră, care-i înfăţişează pe băştinaşi, sunt o apariţie uluitoare. Pe întreaga insulă, ce măsoară 163 de kilometri pătraţi, au fost numărate aproximativ 1.000 de statui „moai‟, cele mai mari dintre ele cântărind 74 de tone şi măsurând 10 metri înălţime. Cea mai mare enigmă, pe care arheologii încă nu o pot rezolva, este modul în care au fost transportate statuile dintr-un loc în altul. Mulţi cred că acestea au fost împinse cu ajutorul unor frânghii. Alţii sunt de părere că au fost transportate pe butuci – motiv pentru care ar fost tăiaţi toţi copacii de pe insulă.

4. Gobekli tepe, ruinele celui mai vechi templu 

Aflat în Turcia de azi, Gobekli tepe este cel mai vechi sit arheologic din lume. Ce a mai rămas din el demonstrează măreţia cu care oamenii din Epoca de Piatră sculptau acum 11.000 de ani. În timpul unei expediţii, arheologii au descoperit aici 200 de coloane enorme, care cântăreau în jur de 15-22 de tone fiecare. Tăiate şi sculptate din bolizi uriaşi de piatră, coloanele au fost folosite în construcţia unui templu – cel mai vechi cunoscut până acum.

5. Picioarele de 3.750.000 de ani din Olduvai

În nordul Tanzaniei se întinde Defileul Olduvai, lung de aproape 50 de kilometri. Aici au fost descoperite osemintele celui mai vechi om de pe planetă. În anii 1930, doi arheologi, soţ şi soţie, au găsit în defileu unelte din piatră, dar şi un craniu vechi de 25 de milioane de ani al unei primate Proconsul. Câteva decenii mai târziu, săpăturile arheologice au scos la iveală dinţi şi bucăţi dintr-un craniu ale unui strămoş uman de acum 1.750.000 de ani. De-a lungul anilor, cercetările arheologige au continuat, scoţând la iveală oseminte din ce în ce mai vechi, inclusiv cele ale unei femei care a trăit acum 1.8 milioane de ani. Tot în Defileul Olduvai au fost descoperite amprente fosilizate de picioare, vechi de 3.750.000 de ani, demonstrând că, încă de atunci, strămoşii noştri aveau poziţie bipedă.