Atacurile de panică pot apărea în orice tulburare axioasa, în general în situaţiile strâns legate de caracteristicile principale ale tulburării (ex. o persoană cu o fobie legată de şerpi poate face un atac de panică la vederea unui şarpe). În tulburarea prin panică pură însă, unele dintre atacuri apar spontan.

Citeşte aici despre simptomele atacurilor de panică

Persoanele cu tulburare prin panică sunt frecvent îngrijorate să nu aibă o boală periculoasă de inima, plămâni sau cerebrală şi se prezintă des la medicul de familie şi la camera de garda a spitalelor, cerând ajutor. Din nefericire, în aceste situaţii accentul se pune pe simptomatologia fizică şi adesea nu se pune diagnosticul corect. Multe persoane cu tulburare prin panică prezintă, de asemenea, simptome de depresie majoră.

 

Cum gestionezi un atac de panică

Înainte, în timpul şi după un atac de panică, o persoană poate încerca mai multe metode diferite pentru a se calma. Acestea includ:

  • Concentrarea pe respiraţie – respiraţie lentă şi profundă;
  • Gânduri pozitive;
  • Concentrarea pe relaxarea muşchilor din maxilar şi umeri;
  • Îndepărtarea de situaţia care provoacă anxietate;
  • Discuţia cu o persoană apropiată;
  • Înghiţituri lente de apă;
  • Concentrarea privirii asupra unui obiect din apropiere;
  • Meditaţia;
  • Exerciţii fizice simple, cum ar fi o plimbare sau o întindere uşoară a muşchilor.

 

Tratament atacuri de panică

Tratamentul obişnuit al atacurilor de panică va implica medicaţie, psihoterapie sau o combinaţie a celor două. Există însă şi tratamente naturiste pentru această problemă.

Cea mai bună formă de prevenţie este de a dezvolta un plan de tratament cu un medic şi continuarea acestuia. Terapia şi medicamentele sunt ambele metode foarte eficiente pentru a ajuta la prevenirea atacurilor viitoare şi pentru a face simptomele mai uşor de gestionat.

 

Tratament medicamentos

Există multe medicamente ce pot reduce anxietatea anticipatorie, evitarea fobică, precum şi numărul şi intensitatea atacurilor de panică. Diferitele clase de antidepresive - ISRS, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotonin-norepinefrinici, triciclicele şi inhibitori monoaminonoxidazei (IMAO)- au eficaciate similaa. Totuşi, ISRS-urile şi ISRN-urile oferă avantajul unor reacţii adverse mai reduse în comparaţie cu alte antidepresive.

Benzpdiazepinele (anxioliticele) acţionează mai rapid decât antidepresivele, dar au şansa mai mare de a determina dependenţă fizică şi tulburări de memorie. Uneori antidepresivele şi benzodiazepinele se asociază iniţial în tratament, pentru că apoi, când antidepresivele îşi fac efectul, să se treacă la scoaterea progresivă a benzodiazepinelor.

Atacurile de panică recidivează adesea la întreruperea medicamentelor.

 

Tratament naturist al atacurilor de panică

Multe plante medicinale şi aromatice, cu efecte relaxante şi sedative, sunt benefice în tratamentul atacurilor de panică şi al anxietăţii, dacă sunt alese în acord cu particularităţile organismului fiecăruia dintre noi.

n uz intern se folosesc plante cu efecte sedative, în calmarea sistemului nervos, echilibrarea stărilor de anxietate şi reducerea palpitaţiilor, mai ales în atacul de panică:

  •  infuzii din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie, cu efecte în combaterea anxietăţii şi a insomniei;
  •  infuzie din frunze de roiniţă (Melissa), flori şi frunze de păducel şi mâţişori de salcie sau frunze de rozmarin;
  •  infuzie din herba de sunătoare şi talpa-gâştei cu efecte calmante şi în cazuri de claustrofobie şi agorafobie;
  •  infuzie din conuri de hamei şi rădăcini de obligeană;
  •  infuzie din rădăcini de valeriană cu efecte sedative contra stresului.

În afară de ceaiuri sunt eficiente:

  •  tincturile în alcool 600 din lavandă, păducel, cătuşe, măceşe, arnică, valeriana şi passiflora;
  • uleiuri eterice din cătină albă, iasomie, lavandă, roiniţă şi salvie, pentru masaje pe tâmple, şi frunte şi uleiuri eterice pentru pulverizare în încăpere, din lavandă, trandafir, iasomie, chiparos, bergamotă şi ylang‑ylang.

Sub formă de băi aromatizate cu ulei eteric de lavandă, cimbru şi coada-şoricelului, se asigură un efect de relaxare şi de calmare a sistemului nervos şi în combaterea anxietăţii şi a stărilor de iritabilitate, nelinişte şi teamă.

 

Terapia pentru atacurile de panică

Există mai multe tipuri de psihoterapie eficiente în această tulburare. Terapia prin expunere, în care pacientul se confruntă cu obiectul fricii sale, ajută la diminuarea fricii şi a complicaţiilor cauzate de evitatea anxioasă. D

Terapia congnitiv comportamentală constă în învăţarea pacienţilor să recunoască şi să-şi controleze gândirea distorsionată şi falsele credinţe şi să-şi modifice comportamentul astfel că acesta să fie mai adaptabil. De exemplu, pacienţii  care descriu o senzaţie de accelerare a ritmului cardiac sau dificultăţi de respiraţie în anumite situaţii sau locuri sunt învăţaţi că îngrijorarea lor este nefondată şi că pot răspunde cu o respiraţie lentă, controlată sau cu alte tehnici ce determina relaxare.

 

 

Surse: medlife.ro, reginamaria.ro, clinicaoananicolau.ro