Unde călătoreşti când iubeşti

1 80223 original jpg jpeg

„Iubirea e un lucru foarte mare“. A zis-o Ion Băieşu, scriitorul, nu eu. Acuma, dacă e să mergem pe raţionamentul ăsta, când iubeşti, chiar eşti mare. Şi plănuieşti în ce loc tare – cel mai tare! - ai vrea să călătoreşti cu iubitul, ca să-ţi exprimi cel mai bine gingaşele sentimente.

Veneţia: amor la apă!

Lumea bună a îndrăgostiţilor se duce la Veneţia. Pentru că una e să spui „te iubesc“ la Veneţia şi alta e să spui „te iubesc“ la Lehliu! Ce ai de făcut pentru ca totul să meargă perfect la Veneţia? Să alunecaţi cu gondola pe cele 150 de canale, să vă plimbaţi de mână, ca doi porumbei, pe străduţele înguste, să admiraţi culorile apusului de pe Puntea Suspinelor sau de unde vreţi voi... Ca o curiozitate: faimoasele trunchiuri de lemn pe care a fost construită Veneţia vin de pe platoul Karst (la granţia cu Slovenia) şi din pădurile de la sud, unde acum sunt Croaţia şi Muntenegru. Deşi aceşti piloni şi-au demonstrat capacitatea de a rezista la apă, totuşi oraşul se scufundă în fiecare an cu 2 mm. Asta nu înseamnă însă că iubirea ta o să intre la apă...

Paris: dragoste de 45 de tone

În lume sunt nenumărate Poduri ale Îndrăgostiţilor, dar cel mai cunoscut e cel din Paris.

Se zice că totul a pornit dintr-un oraş sârb, acolo unde o învăţătoare, Nada, s-a îndrăgostit de un ofiţer pe nume Relja. Bărbatul a trebuit să plece la război, în Grecia: în insula Corfu, s-a amorezat de o grecoaică şi a rupt legătura cu Nada. Evident că ea, devastată de durere, a murit la puţină vreme. Văzând unde se ajunge cu iubirea înşelată, fetele din oraşul decedatei au zis că ele nu concep să le părăsească vreunul – aşa că, pentru a-şi proteja dragostea, şi-au inscripţionat numele, împreună cu cel al iubiţilor, pe lacăte, pe care le-au legat pe podul unde Nada şi Relja obişnuiau să se întâlnească. Revenind la Paris: vestea proastă e că autorităţile pariziene au decis să înlăture milionul de lacăte de pe Podul Îndrăgostiţilor, care cântărea doar... 45 de tone. Cam mult, având în vedere siguranţa trecătorilor. Plus că nici cheiţele lacătelor, aruncate, în mod simbolic, în Sena, nu păreau să facă un bine mediului înconjurător. Aşa că, poţi să te faci luntre şi punte, că tot n-o să poţi să-ţi mai legi iubirea de podul parizian.

Verona: vorbe dulci, pe pereţi

Dacă tu şi iubitul tău faceţi parte din acei îndrăgostiţi care preferă fantezia realităţii, neapărat trebuie să admiraţi balconul Julietei, din Verona. Casa di Giulietta – Casa Julietei, adică – este o destinaţie istorică, cam umflată cu pompa, cum e la noi cu Dracula. Dar dacă ies bani, ce mai contează? Se cheamă că ştii să faci turism! Chiar dacă personajul Julietei nu a fost bazat pe o fiinţă reală, şi chiar dacă nici măcar casa nu are nicio legătură cu povestea celor mai cunoscuţi îndrăgostiţi din lume, Balconul e preferat de multe cupluri îndrăgostite. Unul nu s-ar duce la casa lui Romeo! Totuşi, emoţiile vizitatorilor sunt reale. Cum altfel pot fi justificate scrijelelile de pe pereţii gangului de la intrarea în clădire, cu numele încercuite de inimoare, care servesc drept sigiliu pentru orice iubire mare? Şi autorităţile din Verona au instituit reguli clare în privinţa acestor înscrisuri rupestre, care aduc un mare deserviciu vechii clădiri.

Roma: fântâna cu vise şi euro

Când vii la Roma, e musai te duci la Fontana di Trevi. E chestia aia unde sunt sculpturi, coloane şi susură apă, iar tu te întorci cu spatele ca să arunci o monedă peste umărul stâng, ca să mai vii odată pe-acolo! Fântâna asta e ridicată la capătul unui apeduct datând din anul 19 î.Hr. E făcută de Nicola Salvi, angajat pe vremuri de Papa Clement al XII-lea. Dintre sculpturi, piesa centrală îl reprezintă pe Neptun, zeul mărilor, aflat într-un car de luptă de forma unei scoici, tras de doi căluţi de mare cu aripi, ei înşişi precedaţi de doi tritoni (zeitate marină, cu bust de om şi coadă de peşte). În fine, ideea e că circa 3.000 de euro se adună zilnic în undele albastre. De banii ăştia, autorităţile locale fac mese caritabile pentru săraci. Frumos! Semn că, peste tot în lume, dragostea trece (şi) prin burtă.