Ce se întâmplă în creierul tău când îți schimbi părerea — explicația neașteptată a neuroștiinței

Într-un experiment celebru, cunoscut drept problema Monty Hall, un participant alege una dintre trei uși – să zicem, ușa B. Apoi află că o altă ușă, C, nu ascunde premiul. I se oferă șansa de a-și schimba alegerea: rămâne la B sau alege A?

Această situație aparent simplă, despre care scrie psypost.org, a fascinat matematicieni și psihologi deopotrivă. De ce unele persoane își schimbă părerea, iar altele rămân fidele primei decizii? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea noastră în acele momente de ezitare?

„Vocea interioară” care decide pentru tine

Fenomenul este explicat de neuroștiință printr-un concept numit metacogniție — adică abilitatea creierului de a evalua propriile decizii. Este acea voce interioară care îți spune „parcă nu e bine, mai gândește-te” sau, dimpotrivă, „ai făcut alegerea potrivită, mergi mai departe.”

Schimbarea unei decizii apare, de regulă, atunci când încrederea în alegerea inițială este scăzută. Totuși, studiile arată că oamenii își schimbă părerea mai rar decât s-ar aștepta, chiar și atunci când au îndoieli evidente.

Surprinzător, atunci când o fac, rezultatul final este adesea mai bun. Această abilitate de a ști când să schimbi direcția se numește sensibilitate metacognitivă. Este vorba despre un fel de „busolă mentală” care te ajută să iei decizii mai bune.

Sub presiune, creierul funcționează mai bine?

Poate suna contraintuitiv, dar cercetările recente (inclusiv cele realizate la Universitatea din Oxford) arată că oamenii iau decizii mai corecte despre schimbarea opiniei atunci când sunt sub presiunea timpului. Explicația? Creierul, în momentele de stres, se bazează mai puțin pe raționalizări și mai mult pe mecanismele intuitive, adică pe metacogniție pură.

Pe scurt, atunci când trebuie să decizi rapid, ai șanse mai mari să-ți „asculți mintea” în mod corect.

Știe dinainte dacă îți vei schimba părerea

Un alt detaliu fascinant: neuroștiința poate anticipa momentul în care o persoană își va schimba părerea, chiar înainte ca aceasta să o facă. Într-un studiu realizat pe voluntari care trebuiau să răspundă la întrebări despre imagini în mișcare, activitatea cerebrală a fost măsurată în timp real.

Rezultatul? S-a putut prezice schimbarea de opinie cu câteva secunde înainte ca participanții să-și exprime verbal noua alegere. Asta sugerează că decizia de a-ți schimba părerea începe în subconștient, cu mult înainte ca tu să-ți dai seama în mod conștient.

De ce ne e greu să ne răzgândim

Deși schimbarea de părere îmbunătățește adesea rezultatele, oamenii sunt reticenți să o facă. Există două explicații principale.

Prima: procesul de reanalizare mentală cere efort cognitiv suplimentar. Nu toate deciziile merită această analiză. Dacă alegi un suc de portocale greșit, nu e nicio problemă. De fapt, cercetările în marketing arată că alegerile mai puține cresc satisfacția, un paradox numit „paradoxul alegerii”. Cu alte cuvinte, când ai prea multe opțiuni, îți este mai greu să te hotărăști și, implicit, mai greu să te răzgândești.

A doua explicație: schimbarea frecventă de opinie nu este apreciată social. Într-o lume care valorizează coerența și predictibilitatea, persoanele care se răzgândesc des pot fi percepute drept instabile. Iar în relațiile personale — fie ele profesionale, fie romantice — această instabilitate poate fi interpretată ca lipsă de încredere sau seriozitate. Din acest motiv, multe femei aleg să nu se răzgândească, chiar și atunci când intuiția le spune că ar trebui.

Viitorul schimbării de părere

Cercetarea asupra modului în care se formează și se schimbă deciziile se dezvoltă rapid, inclusiv în România. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, o echipă de psihologi studiază răzgândirea în contexte de stres și presiune decizională, cu scopul de a antrena reacțiile cerebrale pentru alegeri mai eficiente.

Pe viitor, este posibil ca neuroștiința să identifice „semnăturile cerebrale” ale unei schimbări de părere corecte — și chiar să le folosească în educație, medicină sau management, pentru a învăța oamenii când e momentul potrivit să se răzgândească.

@Freepik

Editor: Raluca Toma