Boboteaza, o sărbătoare închinată lui Hristos

Printre sărbătorile importante ale creştinătăţii se numără şi Boboteaza, ţinută în fiecare an, pe data de 6 ianuarie. Sărbătoarea mai poartă numele şi de Botezul Domnului, Epifania sau Teofania, care înseamnă apariţia lui Dumnezeu pe pământ.

Când mă gândesc la slujba de Bobotează, îmi amintesc cum mergeam la biserică pentru a vedea crucea de gheaţă, care era aruncată în apele reci de către preot. Îmi mai aduc aminte cum toată familia îl aştepta cu nerăbdare pe duhovnic, care colinda pe la casele oamenilor, să le aducă apă sfinţită. Preotul era însoţit de câţiva copii de vârsta mea sau chiar mai mici care, pe lângă Troparul Bobotezei, strigau cât îi ţineau plămânii „kira leisa“ – aşa cum înţeleseseră ei că se pronunţă grecescul „Kyrie Eleison“, „Doamne miluieşte“.

„În Iordan botezându-Te Tu, Doamne“

În această zi sfântă, se celebrează botezarea Domnului Iisus Hristos în răul Iordan, de către Sfântul Ioan Botezătorul, şi începutul propovăduirii timpurii a Mântuitorului. Praznicul Epifaniei marchează sfârşitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la 25 decembrie şi se încheie pe 6 ianuarie. În cadrul slujbei care se oficiază dimineaţa, creştinii iau parte şi la Sfinţirea Aghiazmei Mari, care este folosită de preoţi pentru a binecuvânta casele credincioşilor. Numele de Teofania al sărbătorii a fost dat deoarece la botezul lui Hristos, Sfânta Treime s-a arătat lumii pentru prima oară: glasul Tatălui se face auzit din Ceruri, Fiul este întrupat şi stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.

Slujbă la toate bisericile

La slujba Botezului Domnului, se citesc Ceasurile, acele slujbe scurte care marchează principalele momente ale zilei şi se face Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. Evanghelia citită în timpul slujbei vorbeşte despre Botezul Domnului în râul Iordan. Mai apoi, se sfinţeşte aghiazma, pe care credincioşii o iau acasă pentru a o bea în fiecare dimineaţă vreme de opt zile, pe nemâncate. În acest fel, se crede că enoriaşii se curăţă de păcate. Sfinţirea atestă faptul că omenirea şi întreaga Creaţie au fost făcute pentru a se umple de prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu.

În ajunul Bobotezei se sfinţeşte apa

În ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episcopul sau preotul face slujba de sfinţire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După sfinţire, preotul aruncă în apa râului o cruce mare, care în trecut putea fi făurită şi din metale preţioase. Un grup de bărbaţi porneşte în căutarea ei, pentru a o recupera din apele îngheţate. Primul dintre ei care o găseşte primeşte binecuvântarea preotului. În vechime, cel care o găsea primul şi o aducea înapoi primea daruri de la domnitorul ţării şi devenea renumit printre ceilalţi.

Cu apă sfinţită nu se spală!

Se crede că în ziua de Bobotează toate apele pământului sunt sfinţite. Preoţii sfinţesc cu ajutorul Agheasmei mari crucile şi troiţele,viile şi grădinile năpădite de dăunători,casele şi veşmintele preoţeşti. De aceea,femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului,fiindcă se consideră mare păcat să se pângărească şi să murdărească apele ce tocmai au fost sfinţite. Apa sfinţită luată de la biserică are puteri miraculoase,vindecătoare şi nu se strică, de aceea e pusă chiar şi în mâncare. Se crede că dacă te dai cu agheazmă pe frunte şi faci semnul crucii, Dumnezeu te va ocroti de primejdii. E mare păcat să bei din agheasmă după ce ai mâncat,să o verşi sau să o arunci,ea fiind sfinţită prin harul Sfântului Duh şi prin rugăciunea preoţilor. Dacă-ţi mai rămâne agheasmă,o poţi păstra lângă icoane.

Fetele îşi visează ursitul

În noaptea de Epifania, se crede din strămoşi că tinerele îşi pot visa ursitul dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc. De asemenea, seara, înainte de culcare, acestea îşi pun busuioc sub pernă, în speranţa că alesul li se va arăta în vis, la fel ca în noaptea de Sfântul Andrei. Oamenii de la sate mai spun că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor căsători în acelaşi an şi în acelaşi loc.

Calendar religios

5 ianuarie – 11 ianuarie

În această sfântă zi, toată suflarea creştină sărbătoreşte Botezul Domnului sau Boboteaza. 

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.

În această zi, toţi credincioşii îl pomenesc pe Sfântul Cuvios Teodosie cel Mare, începătorul vieţii de obşte.

Ştiai că...

...sărbătoarea Botezul Domnului mai este numită în popor şi Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat?