Crăciunul, prilej de sărbătoare pentru creştini

Este una din cele mai aşteptate zile din an, atât de cei mici, cât şi de cei mari, un moment religios aparte, în care sărbătorim alături de cei dragi naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, în timp ce copiii doresc cu nerăbdare să vadă ce cadouri le-a adus Moş Crăciun.

La început era sărbătorit zeul Saturn

Pe vremea Imperiului Roman, când creştinismul nu era o religie recunoscută oficial, spre sfârşitul lunii decembrie, era celebrat zeul semănăturilor şi al fertilităţii, Saturn. Pe 25 decembrie, romanii sărbătoreau şi solstiţiul de iarnă, considerat o victorie a soarelui, deoarece de acum ziua începea să devină mai lungă decât noaptea. După ce religia creştină a fost acceptată, episcopii şi-au pus problema care este data la care ar trebui sărbătorită venirea pe lume a Mântuitorului. Întrucât se presupunea că facerea lumii era în jurul datei de 25 martie, adică la echinocţiul de primăvară, odată cu Buna Vestire, data naşterii sale era peste nouă luni, deci pe 25 decembrie. Chiar şi în aceste condiţii, data stabilită de biserică a fost greu acceptată de creştini, care de abia din secolul al IV-lea au început să celebreze Crăciunul conform calendarului.

Bradul împodobit simbolizează copacul paradisului

Obiceiul împodobirii bradului se trage din epoca medievală. Atunci,în ajunul Crăciunului,creştinii îi onorau printr-o piesă de teatru pe Adam şi Eva,folosind ca simbol al copacului din paradis un brad măreţ,acest copac fiind considerat un simbol al vieţii. El era împodobit cu mere,iar în timp,ramurile sale au fost înfrumuseţate cu flori multicolore de hârtie,napolitane şi batoane răsucite din zahăr ars.

E vremea colindelor

Cine nu a înfruntat măcar odată gerul năpraznic pentru a merge cu colinda? Dacă la oraş copiii merg cu colinda, la sate cei care umblă din poartă în poartă pentru a anunţa vestea naşterii lui Hristos sunt tinerii căsătoriţi şi chiar bătrânii. Ei se adună în grupuri, conduşi de un vătav, el fiind primul care intră în curtea gospodarului. Tot el este cel care primeşte de la stăpânul casei o coajă de dovleac cu sâmburi pe ea, pe care o aruncă în toate colţurile gospodăriei, pentru ca anul ce vine să fie unul îmbelşugat. Drept mulţumire pentru râvna lor, colindătorii sunt cinstiţi cu vin şi ţuică fiartă, covrigi, mere şi colivă. În Bucovina, se crede că toate colindele au menirea de a a alunga diavolii, iar astfel satul va fi curat în ziua de Crăciun.

Sursa foto: healingmanorhotel.uk.