Începe Postul Crăciunului. Care e cel mai mare păcat pe care îl fac credincioşii

Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie şi timp de 40 de zile, până în noaptea zilei de 24 decembrie, credincioşii trebuie să respecte o serie de tradiţii şi obiceiuri. 

Postul Crăciunului este unul dintre cele mai importante ale orânduirii bisericeşti. Dezlegarea la alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paştelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Rânduieli bisericeşti în Postul Crăciunului

"În acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peste şi vin.

În ziua de Ajun se mănâncă abia seară şi doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făînă şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce", conform calendarulortodox.ro.

Începând cu prima zi a postului, respectiv 14 noiembrie, nu se mai fac nunti şi nici petreceri până după Anul Nou.

„Credincioşii trebuie să aibă în vedere că postul nu înseamnă numai o abţinere de la anumite mâncăruri, ci postul este în primul rând spiritual. Postul înseamnă o reaşezare în ordinea firească a lucrurilor din perspectiva legăturii noastre cu Dumnezeu, adică să redevenim oamenii lui Dumnezeu. Postul este şi prima poruncă pe care a primit-o omenirea, Adam şi Eva în Rai au primit porunca să nu mănânce din pomul vieţii şi din pomul cunoştinţei binelui şi răului”, a explicat preotul Filip Onisim, potrivit a1.ro.

În postul Crăciunului nevoile spirituale trebuie să fie mai presus de poftele trupeşti,de aceea sexul este unul dintre cele mai grave păcate.  

Încă din prima zi a postului Crăciunului se fac anuite ritualuri de purificare: Resturile de la cină sunt strânse în faţa de masă şi aruncate, cu faţa la răsărit, păsărilor cerului. "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!" (Tudor Pamfile - "Sărbătorile la români"). Apoi vasele trebuie să fie atent curăţate, iar în ziua de Spolocanie, aşezate cu gura în jos, "să fie feriţi de pagubă toţi ai casei".

Femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână tot anul curăţite. Ciobanii ţin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea. Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor şi multă rugăciune de toţi creştinii, încât să-şi atingă scopul, de act purificator al sufletului. 

Se zice că postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale, Crăciuneasa, cea care o moşise pe Sfânta Fecioară, potrivit Ziua de Cluj. 

Însă, mai presus de toate, postul Crăciunului înseamnă curăţire sufletească: adică gânduri bune, smerenie, dragoste faţă de aproape, grijă la ceea ce gândim şi la ceea ce rostim. Pentru că, până la urmă, nu ceea ce intră în gura omului e spurcat (mâncarea), ci ceea ce iese din gura lui (vorbe urâte, din gânduri şi inimi urâte)!