Noul coronavirus: se află răspunsul în canalizare?
Lumea este din ce în ce mai nerăbdătoare să scape de starea de urgenţă, să meargă la plimbare prin parcuri, să se vadă cu prietenii la o terasă, să călătorească, să-şi reia viaţa întreruptă de noul coronavirus. Dar, dacă guvernele permit relaxarea totală, iar viaţa se întoarce la normalul de dinainte de Covid-19, se întoarce şi virusul, creând noi focare de infecţie.
Singura soluţie pe care o văd specialiştii în sănătate publică este de a urmări cu atenţie coronavirusul şi de a monitoriza noile cauzuri. Problema este că cel mai evident mod de a monitoriza virusul - testarea fiecărei persoane - s-a dovedit deja a fi o provocare uriaşă şi scumpă.
Experţii spun că suntem departe de a avea datele suficiente pentru a ţine sub control pandemia, aşa că se caută noi şi noi surse de informaţie care să ajute la monitorizarea virusului. Iar una dintre acestea este canalizarea. Pe lângă nas, sânge şi salivă, cercetătorii caută acum virusul şi în apa deversată din băile noastre.
În urma unei întâlniri ce a avut loc săptămâna trecută, guvernele mai multor ţări, companiile de apă şi canalizare şi oamenii de ştiinţă pun la bătaie un plan de a urmări pandemia prin detectarea de viruşi în canalizare. Monitorizarea apelor din canale ar putea duce la avertizări timpurii despre focare de infecţie. Este o posibilă modalitate de a ajuta guvernele să decidă când să crească măsurile de protecţie şi când să le relaxeze.
Citeşte şi: Covid-19: lipsa poluării salvează 11.000 de vieţi
Istoria se repetă
Metoda nu este o inovaţie. De zeci de ani, lucrătorii din domeniul sănătăţii publice au căutat în canale semne de focare virale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a monitorizat în acest fel virusul responsabil de poliomelită, pentru a evalua cât de bine au funcţionat campaniile sale de vaccinare.
La început, procesul era anevoios şi dificil: trebuiau să adauge celule umane în apa din canalizare pentru ca viruşii, dacă existau în acea apă, să infecteze celulele. Mai apoi, tehnologia a permis procedee mai simple, prin care cercetătorii pot, pur şi simplu, să „pescuiască” material genetic din apa de canalizare şi să determine cu ce fel de virus au de-a face. Iar, mai nou, pot chiar să estimeze numărul de viruşi.
Citeşte şi: Noul coronavirus: cât durează recuperarea
Virusul călătoreşte pe ţeavă
Un inginer de mediu de la Universitatea din Michigan (SUA), Irene Xagoraraki, citat de publicaţia New York Times, a spus că foloseşte această metodă pentru a detecta posibile focare epidemiologice. Într-o recentă epidemie de hepatită A în Detroit, ea a descoperit că numărul de viruşi responsabili de această boală era mult mărit în apa din canalizarea oraşului, cu aproximativ o săptămână înainte de creşterea cazurilor confirmate. Deci, a concluzionat Dr. Xagoraraki, un focar viral, inclusiv cel de noul coronavirus, poate fi prezis înainte ca acesta să se răspândească.
Metoda nu funcţionează, însă, de fiecare dată. În principiu, atunci când mergem la toaletă, eliminăm şi viruşi, dacă suntem infectaţi, care ajung în canalizare. Primele rapoarte despre noul coronavirus susţin acest lucru. Deşi căile respiratorii sunt primele infectate, virusul ajunge, până la urmă, şi în intestine. De altfel, medicii au depistat noul coronavirus şi în testele de fecale ale pacienţilor cu Covid-19. Dar, în unele cazuri, în testele făcute în apa din canalizare, virusul era deja „mort”. Chiar şi aşa, acesta poate fi detectat datorită genelor pe care încă le poartă.
Metoda are, deocamdată, nevoie de îmbunătăţiri, dar cercetători din Olanda, Franţa, Spania, Australia şi SUA cred că poate fi răspunsul la monitorizarea şi controlul pandemiei de Covid-19.