Un studiu realizat de organizaţia europeană Centrul de Cercetare al Energiei şi Aerului Curat a arătat că, în ultima lună, pe bătrânul continent au fost cu 11.000 de decese mai puţin cauzate de poluare. Dintre acestea, 383 sunt vieţi salvate în România. Mai mult, scăderea dramatică a traficului rutier şi a emisiilor industriale au dus la 6000 de copii mai puţini diagnosticaţi cu astm, 1.900 mai puţini pacienţi cu astm ajunşi la camera de urgenţă a spitalelor, 600 mai puţine naşteri premature şi 1.3 milioane mai puţine absenţe de la servici pe caz de boală.

Citeşte şi: Ce se întâmplă cu pacienţii cu Covid-19 intubaţi?

„Măsurile de combatere a pandemiei de Covid-19 au rezultat în reduceri dramatice fără precedent de ardere de cărbune şi de petrol şi, implicit, a poluării aerului în Europa. Această scădere a poluării a contribuit la reducerea presiunii asupra sistemului sanitar în timpul acestei crize. Mai mult, analiza noastră evidenţiază beneficiile extraordinare pentru sănătatea publică şi calitatea vieţii care ar putea fi obţinute prin reducerea rapidă a combustibililor fosili într-un mod susţinut şi durabil,” a declarat  Lauri Myllyvirta, unul dintre autorii studiului.

În timp ce pandemia continuă să ia vieţi - peste 220.000 de oameni răpuşi de Covid-19 în întreaga lume - Myllyvirta susţine că studiul nu trebuie văzut ca un „beneficiu” al pandemiei ci, mai degrabă, ca o demonstraţie că un mediu mai curat, mai sănătos este posibil dacă lumea se îndepărtează de industriile cu combustibili fosili poluatori.

Cât de mult a scăzut poluarea

Măsurile de combatere a noului coronavirus au condus la o reducere de aproximativ 40% a nivelul mediu de poluare cu dioxid de azot (NO2) şi cu 10% a nivelului mediu de poluarea cu particule în suspensie (PM10) în ultimele 30 de zile. Acest lucru este datorat faptului că energia obţinută din cărbune a scăzut cu 37%, iar consumul de petrol este cu o treime mai puţin. Cărbunele şi petrolul sunt principalele surse de poluare cu dioxid de azot şi surse cheie de poluare cu particule în întreaga Europă.

Portugalia, Spania, Norvegia, Italia şi Finlanda sunt ţările care au înregistrat cele mai mari scăderi ale poluării aerului, cu valori de până la minus 58%. În România, poluarea cu dioxid de azot a înregistrat o scădere de 36%, însă nivelul de PM10 a rămas neschimbat.

Citeşte şi: Noul coronavirus: cât durează recuperarea

Doar aceste două forme de poluare - PM10 şi NO2 -, care slăbesc inima şi sistemul respirator, sunt responsabile pentru aproximativ 470.000 de decese în Europa în fiecare an. Conform studiului, ţările care au reuşit să evite cele mai multe decese cauzate de poluare sunt: Germania (2.083), Marea Britanie (1.752), Italia (1.490), Franţa (1.230) şi Spania (1.083). Aceste decese ar fi fost cauzate în proporţie de 40% de insuficienţă cardiacă, 17% de afecţiuni pulmonare precum bronşită sau emfizem, 13% de accidente vasculare cerebrale şi 13% de cancer. Restul ar fi fost cauzate de infecţii şi diabet.

Cercetătorii nu au inclus în studiu şi morţile cauzate de noul coronavirus. Ei susţin, însă, că, poluarea aerului, chiar dacă mult redusă în ultima lună, creşte malignitatea bolii Covid-19. De altfel, unele studii sugerează că virusul se poate ataşa de particulele de aer polunte PM10.