De ce te strâmbi atunci când mănânci ceva acru?

Pentru a putea simţi pe deplin gustul unor alimente, limba nu este singura implicată. Gustul este un simț surprinzător de complex pe care știința începe să-l înțeleagă mai bine.

Dacă mănânci ceva foarte acru, senzația nu se limitează la limbă, ci toată fața se contractă ca urmare a disconfortului. Nu poți rezista să-ți nu-ţi încreţeşti gura şi chiar toată faţa, iar pentru această reacţie poți mulțumi evoluției.  Multe plante care se găsesc în natură au arome sunt otrăvitoare, iar reacția puternică a corpului tău este modul său de a te proteja de rău. Găseşti în cele ce urmează mai multe explicaţii şi aspecte inedite ale simţului gustativ!

Motivele pentru care te strâmbi când simţi acru

Sezanţia de acru intens care îţi înțepenește papilele gustative este o urmare a acţiunii ionilor de hidrogen pe care acizii îi eliberează atunci când se combină cu saliva. Când gura detectează acest acid, te anunță prin strâmbarea feţei. Este aşa-numitul răspuns de respingere, potrivit Livescience.com. Reacțiile limbii tale la alimente amare sau picante sunt şi ele răspunsuri de respingere.

Citricele şi fructele bogate în vitamina C au gust acru, dar şi alimentele care îţi pot face rău, de aceea strâmbarea feţei la senzaţia de acru poate fi un avertisment asupra bolilor pe care le pot da aceste alimente. Fructele și produsele lactate stricate conțin acid care le dă un gust acru.

Cum să ignori gustul acru a ceea ce mănânci când îți contorsionează întreaga faţă? Această reacție nu este neapărat suficientă pentru a ajuta pe cineva care a mușcat deja un măr stricat, dar poate să-i protejeze pe cei din jurul său. În vechime, când strămoșii căutau hrană, o grimasă bruscă le comunica faptul că unul de-ai lor tocmai a mâncat ceva ce trebuie evitat.  

De ce ne place în prezent gustul acrişor?

În prezent, gustul acru este căutată. Ceea ce în trecut era aroma care îi ajuta pe primii oameni să evite să se îmbolnăvească, azi indică prezenţa vitaminei C. Aroma este atât de căutată azi încât există o întreagă piață de bomboane dedicată maximizării acesteia în produsele procesate. De ce ne place să mâncăm exact ceea ce fața și limba noastră ne avertizează că ne-ar putea ucide? Răspunsul este gustul dobândit. Oamenii nu tânjesc în mod natural după alimente amare, picante sau acre, dar alimentele cu aceste caracteristici sunt componente importante ale unei diete hrănitoare. În loc să iubim aceste arome de la naștere, suntem condiționați să le placem prin expunere repetată. Făcând cunoștință cu gustul prin intermediul membrilor familiei, oamenii învață treptat care alimente acre, amare și picante sunt sănătoase și care sunt potențial dăunătoare.

3 detalii inedite despre simţul gustului

Nu toţi avem acelaşi număr de papile gustative

Fiecare are câteva mii de papilele gustative în gură, între 2.000 și 10.000, dar numărul variază de la unul la altul. Acestea pot fi găsite în toată gura, în gât și esofag. Pe măsură ce îmbătrânești, acestea devin mai puțin sensibile, ceea ce ar putea fi motivul pentru care alimentele care nu-ți plac în copilărie devin gustoase la maturitate.

Simţim gusturile cu ajutorul creierului

Când iei o felie de plăcintă, gura se umple de aromă. Cea mai mare parte a acelei senzații de gust se întâmplă în creier. Nervii cranieni și receptorii papilelor gustative din gură trimit moleculele alimentelor către terminațiile nervoase olfactive din nas. Moleculele se leagă de aceste terminații nervoase, care apoi fac bulbul olfactiv să trimită mesaje despre miros către doi nervi cranieni importanți, nervul facial și nervul glosofaringian, care comunică cu o parte a creierului cunoscută sub numele de cortex gustativ. Pe măsură ce mesajele gustative și nervoase se deplasează mai mult prin creier, ele se unesc cu mesajele mirositoare pentru a da senzația de aromă, care se simte ca și cum ar veni din gură.

Dacă ai mirosul afectat, şi gustul va avea de suferit

Simţi mirosul unui alimente, apoi creierul înregistrează această senzație ca venind din nas, în timp ce mirosurile percepute prin partea din spate a gâtului activează părți ale creierului asociate cu semnalele din gură. Cum o mare parte din gust este mirosul care călătorește către receptorii olfactivi din creier, nu vei avea gust dacă nu poți mirosi. Lipsa mirosului provocată de răceală, fumat, efecte secundare ale medicamentelor sau afecţiuni ale nasului, receptorii olfactivi pot fi deteriorați, blocați sau inflamați şi nu pot trimite semnalele către creier.

FOTO: Shutterstock