Tradiţii de Paşte în lume
Nu toată lumea ciocneşte ouă roşii cu ocazia acestei sărbători. Prin alte colţuri ale mapamondului, oamenii se bat cu apă, sparg oale, explodează căruţe sau pedepsesc păpuşi. Unele dintre aceste tradiţii sunt vechi „de când lumea”, inspirate de obiceiuri păgâne, altele sunt mai noi, cu rădăcini în evenimente istorice, culturale sau religioase.
De sute de ani, creştinii ortodocşi încondeiază ouă de Paşte şi le ciocnesc în prima zi a Învierii. Ţinând un obicei străvechi, românii încheie Postul Mare în duminica de Paşte, după ce aduc de la biserică bucatele binecuvântate de preot. Iar în prima zi de Paşte, poartă straie de sărbătoare, de preferat noi. Sunt datini vechi, din moşi-strămoşi, însă nu sunt universale. În fiecare colţ al lumii, creştinii sărbătoresc Paştele respectând o seamă de tradiţii, dar adaptate local, căci, vorba proverbului: „Câte bordeie, atâtea obiceie”.
Grecia: oale sparte
Şi grecii spun „Hristos a-Nviat” când ciocnesc ouă roşii, mănâncă miel şi se îmbracă cu ceva nou de Paşte. De fapt, avem aceleaşi obiceiuri când vine vorba de sărbătoarea Învierii Domnului. Cu o excepţie: grecii nu sparg doar ouăle, ci şi oalele şi ulcelele. Mai exact, pe insula Corfu, în sâmbăta de dinaintea Paştelui, oamenii se adună în piaţa centrală şi, imediat ce biserica dă semnalul prin tragerea clopotelor, aruncă de la balcoane oale din lut. Pentru ca efectul să fie şi mai sonor, vasele sunt, mai întâi, umplute cu apă. Se zice că obiceiul a fost „împrumutat” de la veneţieni, care, în ziua de Anul Nou, îşi aruncă lucrurile vechi pe fereastră.
Citeşte şi: Veniţi de cunoaşteţi lumina!
Franţa: clopotele „se ouă”
Dacă în Australia sau în Statele Unite, copiii primesc ouă de ciocolată de la iepuraşul de Paşte, în Franţa clopotele bisericilor sunt locul unde trebuie căutate ouăle colorate. Conform unei vechi tradiţii, din Joia Mare până în duminica Paştelui, clopotele tuturor bisericilor plâng moartea Mântuitorului prin tăcere. O legendă spune că, demult, clopotele din bisericile Franţei zburau până la Roma, pentru a fi binecuvântate de Papă. La întoarcere, se opreau pentru a culege ouă de prin cuiburi, pe care apoi le lăsau prin curţile oamenilor. Iar în ziua de Paşte, răsunau din nou pentru a sărbători Învierea lui Iisus. De bucurie, copiii ieşeau prin grădini la „cules” de ouă.
Italia: explozii de căruţe
În Florenţa, Italia, locuitorii sărbătoresc Paştele cu o tradiţie veche de 350 de ani. În dimineaţa duminicii de Paşte, o căruţă antică, folosită de mai bine de 500 de ani porneşte pe străzile oraşului, de la Porta al Prato la Piazza del Duomo. Trasă de boi împodobiţi cu primele flori ale primăverii, căruţa este escortată de 150 de soldaţi, muzicieni şi localnici îmbrăcaţi în costume din secolul al XV-lea. Căruţa, încărcată cu artificii, este decorată cu un porumbel mecanic uriaş. De sub maldărul de artificii este tras un fir până în altarul catedralei, la capătul căruia se află un fitil. La finalul slujbei, cardinalul Florenţei aprinde fitilul, iar focul o ia la goană pe firul ce traversează catedrala. Urmează, desigur, explozia artificiilor, un spectacol ce durează 20 de minute.
Citeşte şi: Ce secrete ascunde oul?
Ucraina: bătaie cu apă
În Ucraina, dar şi pe la alţi vecini slavi, Duminica Paştelui este urmată de Lunea Udă. Este ziua în care băieţii, în special, umblă pe străzi cu găleţi cu apă, căutând o „victimă” pe care să o stropească. „Bătăliile” cu apă au origini păgâne. Oamenii de prin aceste locuri cred că apa are proprietăţi de vindecare şi că poate aduce sănătate, bunăstare şi fericire. Pe la sate se mai păstrează obiceiul ca tinerii neînsuraţi să meargă din casă-n casă cu găleţi de apă, căutând fete nemăritate. Când le găsesc, le stropesc cu apă pentru a-şi găsi alesul şi fericirea. În semn de mulţumire, fetele le ofereau ouă de Paşte.
America Latină: arderea lui Iuda
În mai toate ţările Americii Latine şi chiar şi în unele comunităţi din Europa, oamenii marchează apropierea Paştelui cu un ritual străvechi: arderea lui Iuda. În Vinerea Mare, păpuşi uriaşe, de până la cinci metri, sunt atârnate pe străzile oraşelor. În ziua de Paşte, după slujba de Înviere, acestora li se dă foc. Păpuşile, confecţionate din lemn înfăşurat în paie şi acoperit de zdrenţe, îl înfăţişează pe Iuda, discipolul care l-a trădat pe Iisus. De multe ori, înainte de a li se da foc, Iuda cel de paie este pedepsit cu biciuiri şi spânzurat.