Samoilă Mârza, fotograful Unirii

A fost omul potrivit la locul potrivit, martor modest dar pasionat, care a surprins în imagini un  moment cheie din istoria românilor: Unirea de la 1918. Viaţa nu i-a fost uşoară, iar celebritatea, prea scurtă.

Născut pe 18 septembrie 1886 în satul Galtiu din comuna Sântimbru, judeţul Alba, Samoilă Mârza a fost fotograful român care a realizat singurele imagini de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918. Generaţii întregi de elevi români continuă să le descopere în manualele de istorie.

Origini modeste

Samoilă Mârza a crescut într-o familie de ţărani fruntaşi, cu nouă copii. A rămas orfan de mamă de mic. Tatăl său fusese plecat în America, în tinereţe. Liceul l-a făcut la Alba Iulia, iar după studii a devenit ucenic al fotografului Karl Jainek din Sibiu. Aici şi-a aflat adevărata vocaţie. Şi-a cumpărat primul aparat de fotografiat într-o vreme când instrumentele de acest tip erau extrem de rare şi de scumpe. Timp de 60 ani, l-a folosit pentru a imortaliza atât oamenii simpli, cât şi evenimentele importante pe care le-a trăit.

Mobilizat pe front

În 1916, odată cu intrarea României în război, Mârza a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat ca fotograf al armatei. S-a întors în satul natal cu patru zile înainte de organizarea Marii Adunări Naţionale. În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, le-a făcut consătenilor săi câteva fotografii. Oamenii purtau o pancartă pe care scria ,,Galtiu. Trăiască Unirea şi România Mare“. Samoilă şi-a încărcat apoi pe bicicletă echipamentul greu – aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele din sticlă - şi a pedalat cei 11 km până în oraş. De parcă soarta însăşi l-ar fi trimis acolo, în clipele atât de importante pentru viitorul unei naţiuni...

Mărturii vizuale nepreţuite

Pentru a imortaliza evenimentul, fusese angajat fotograful german Karl Bach, care însă nu s-a mai prezentat. Prezenţa lui Samoilă Mârza printre miile de oameni veniţi să ceară unire a fost salutară. El a acţionat ca un adevărat reporter de teren, realizând cinci clişee cu mulţimea şi cu personalităţile de la tribuna oficială. Sunt singurele mărturii vizuale ale Unirii. Nu i s-a dat însă voie să facă imagini de interior, fiindcă nu avea acreditare...

Decorat de rege

Samoilă Mârza s-a bucurat un timp de celebritatea dată de imaginile sale. La începutul anului 1919 , şi-a publicat fotografiile într-un album întitulat „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri“. Cuprindea 44 de fotografii cu evenimente şi personalităţi istorice ale momentului, şi a fost prezentat inclusiv la Congresul de Pace de la Paris. Regele Ferdinand I şi primul ministru Ion C. Brătianu au primit un exemplar, la fel şi generalului francez Berthelot – care, impresionat, i-a oferit tânărului un abonament de călătorie pe căile ferate franceze. În 1929, la 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de rege şi a primit statutul de furnizor al Casei Regale.

În umbra imaginilor sale

În atelierul său fotografic din Alba Iulia, Mârza a multiplicat mult timp clişeele celebre – pe care le-a donat, în 1945, muzeului din urbe. Nu se ştiu prea multe lucruri despre viaţa lui după Cel de-al Doilea Război Mondial, dar se pare că şi-a câştigat existenţa ca fotograf de evenimente private. Presa comunistă îşi amintea de el doar în preajma zilei de 1 decembrie - şi cam atât. Singurul fotograf al Unirii s-a sins din viaţă la 19 decembrie 1967.

Amintiri

Povestea aparatului

Se pare că Mârza şi-a cumpărat aparatul de fotografiat cu suma dăruită de tatăl său, după ce acesta a vândut o pereche de boi. Cu puţin timp înaintea morţii, Mârza a fost convins să-şi vândă aparatul, pentru a fi expus în muzeul din Alba Iulia. Cu banii primiţi, şi-a luat o cameră foto modernă, cu care intenţiona să imortalizeze serbările semicentenarului Unirii, din 1968.