De ce să iubeşti algele? Pentru că pot face asta!
Te dezgustă algele pe care valurile mării ţi le aduce printre picioare? E adevărat, textura lor poate fi neplăcută şi le vedem, adesea, ca pe nişte "impurităţi" care ne strică plăcerea de a intra în mare. Cei drept, în cantităţi imense, algele fac mai mult rău decât bine. Dar, dacă ele ar dispărea, nici noi nu am mai fi.
Oamenii de ştiinţă estimează că sunt aproximativ 75.000 de tipuri de alge în lume, atât marine cât şi de apă dulce. Până nu demult, algele erau considerate plante, dar analiza lor genetică le-a schimbat statutul, fiind acum rude îndepărtate ale plantelor. Mai nou, algele sunt clasificate ca protiste, adică nişte organisme minuscule, multe dintre ele unicelulare. Dimensiunile lor variază de la miimi de milimetru la zeci de metri. Unele cresc deosebit de frumoase, în culori diferite - maro, roşii sau verzi. Iar majoritatea lor joacă un rol important în existenţa noastră.
Fabrica de oxigen a planetei
Cel puţin jumătate din oxigenul pe care îl respirăm este produs de alge. Asta deoarece se hrănesc absorbind dioxidul de carbon din apă. Iar în timp ce absorb dioxid de carbon, elimină oxigen. Oamenii de ştiinţă spun că între 50% şi 70% din oxigenul planetei este produs de alge. De altfel, ele au fost primele organisme care au oxigenat atmosfera Pământului, permiţând dezvoltarea multicelulară, a tot ceea ce înseamnă astăzi plante, animale şi oameni. Dacă toate algele ar dispărea de pe Pământ, oamenii şi celălalte fiinţe vii le-au urma destul de repede, ne mai având destul oxigen să supravieţuiască.
Alte curiozităţi despre alge
Când înghiţi o singură "gură" de apă de mare, înghiţi şi mii de alge microscopice. Nu e de mirare: sunt mai multe alge în mări şi oceane decât stele în tot Universul. Iar până acum în Univers au fost observate 1.000.000.000.000.000.000.000 de stele!
Toate plantele au evoluat din alge. Iar fără plante pentru a se hrăni, primele moluşte nu ar fi evoluat în peşti, iar mai apoi - unii dintre ei - în mamifere.
Şi recifele de corali depind de aceste mici organisme. Unele alge, care trăiesc în interiorul coralilor (consideraţi fiinţe vii), produc zahăr prin procesul de fotosinteză. Acest zahăr oferă 90% din energia necesară existenţei coralilor. În schimb, coralii produc nitrogen, care protejează algele. Fără această simbioză nu ar mai exista recifele de corali, care nu sunt doar frumoase ci şi necesare: un miliard de oameni depind de ele pentru hrană, protecţie împotriva furtunilor şi inundaţiilor, precum şi ca sursă de venit.
Creierul nostru are nevoie de iod şi de uleiuri omega -3, pe care lagele le conţin. Când nu mâncăm alge sau creaturi marine care au consumat alge, riscăm să avem probleme cu tiroida sau un IQ scăzut.
Fără să-ţi dai seama, bucătăria şi baia ta sunt, probabil, pline de alge. Nu de alta, dar algele se folosesc la produse precum îngheţata (previn formarea cristalelor) sau sosurile pentru salate (previn separarea ingredientelor). Tot algele dau forma gelatinoasă a pastei de dinţi, îngroaşă loţiunile pentru corp şi "îmbracă" medicamentele pentru a ţine ingredientele împreună.
Tot algele pot substitui petrolul şi gazele naturale folosite în producerea plasticului. Mai mult, algele sunt o sursă de combustibil chiar şi pentru avioane sau vapoare. De altfel, armata americană a reuşit să piloteze avioane alimentate doar cu un combustibil pe bază de alge.