În lumea colorată a fluturilor

Creaturi delicate şi preţioase, fluturii ne încântă privirea cu superbele lor culori. Deşi nu trăiesc prea mult – în medie, o lună –, rămân un simbol al bunei dispoziţii şi al speranţei.

Fluturele cu aripi de sticlă, la paradă

Având denumirea ştiinţifică Greta oto, este una dintre cele mai fascinante creaturi, deoarece aripile sale sunt aproape transparente, cu margini opace, permiţându-i să se camufleze uşor. Poate fi întâlnit în Panama, Venezuela şi Mexic, unde localnicii îl mai numesc fluturele-oglindă. În ciuda aspectului delicat, aripile sunt surprinzător de puternice, insectele putând căra o masă de 40 de ori mai mare ca greutatea lor corporală şi parcurge zinic distanţe de până la 12 km. Masculii îşi cuceresc alesele într-un mod unic: se grupează în stoluri mari şi se întrec în a-şi etala aripile transparente, ca la paradă.

Ochi-de-păun, întâlnit şi în România

Deşi nu este o specie de dimensiuni mari, Ochi-de-Păun (Inachis io, conform denumirii ştiinţifice) impresionează prin coloritul aripilor, care par a fi desprinse dintr-un tablou. Nuanţele de roşu-arămiu, galben şi cafeniu de pe spatele său îl scot uşor în evidenţă. Pe fiecare aripă stă desenată o pereche de cercuri albe şi mov, în formă de ochi. Dacă alte specii îşi au originea în ţinuturi îndepărtate, această specie poate fi admirată şi în România, în special în zonele de deal şi de munte, în grădini, livezi sau parcuri. Se ascunde şi în peşteri sau scorburi.

Fluturele Ulise, împăratul pădurilor tropicale

Albastrul apelor tropicale se regăseşte pe aripile Fluturelui Ulise, Papilio ulysses, denumit după personajul mitologic grec. Cunoscut şi sub numele de „Împăratul albastru“, este o specie protejată, care poate fi admirată doar în Australia, în Indonezia şi în Insulele Solomon. Reprezintă simbolul statului australian Queensland, imaginea sa fiind folosită în special în scopuri turistice. Când fluturele se află în repaos, albastrul intens al aripilor sale este ascuns de mai banalul negru de pe revers, ceea ce-l ajută să se camufleze şi să confunde cu mediul înconjurător. Când zboară, însă, Împăratul poate fi reperat de la sute de metri distanţă, el apărând ca o suită rapidă de fulgere albastre. Masculii sunt extrem de atraşi de culoarea albastră, inclusiv de obiecte în această nuanţă, pe care le confundă cu femelele.

Fluturele Zebră, răspândit pe continentul american

Denumit ştiinţific Heliconius charithonia, fluturele zebră este emblema oficială a statului Florida încă din anul 1996. Aripile lui sunt înguste şi mici, de culoare neagră, cu dungi de un alb-gălbui, asemănător robei unei zebre. Sunt singurii fluturi care se hrănesc cu polen. Cercetătorii susţin că substanţele nutritive din polen îi ajută să trăiască mai mult, comparativ cu alte specii de fluturi, dar şi să devină toxici pentru prădători. În timpul nopţii, fluturii zebră obişnuiesc să se odihnească în grupuri mari pe ramurile copacilor.

Ştiai că…

… cel mai mare fluture din lume se află în Papua Noua Guinee? Numele său e Ornithoptera alexandrae sau Flutrele Reginei Alexandra iar anvergura aripilor sale depăşeşte 25 cm. Specia este ameninţată cu dispariţia iar comerţul cu fluturi de acest gen e interzis.

Bumbacul, o fibră preţioasă

Cultivat de mii de ani, plantele care produc bumbac cresc în părţile tropicale şi subtropicale ale Asiei, Africii, Australiei şi Americii. Bumbacul este fibra vegetală care înconjoară seminţele arbuştilor din familia Malvaceae. Prelucrată, fibra naturală dă naştere firelor din care se ţes hainele noastre de zi cu zi. Din cele 50 de specii de arbuşti care produc fibre naturale, doar 4 sunt cultivate la ora actuală pentru producţia de bumbac. Alcătuite din mai multe straturi de celuloză, fibrele au luciul mat şi culoare alb-gălbuie. Aţa sau firele din bumbac – numele vine din arabă, „qutuun“ -  se produc pe scară mare în lume, în special în Chna şi India, şi sunt cele mai folosite în industria textilă.