Ce efecte poate avea mâncarea fast-food pentru copii şi de ce aportul ar trebui să fie strict
Mâncarea de tip „fast-food‟ este extrem de atractivă pentru majoritatea copiilor, datorită gustului, preţului comparativ mai mic şi a comodităţii. Însă, ea vine „la pachet‟ cu numeroase efecte negative asupra organismului. Cum afectează sănătatea?
Cazurile de obezitate în rândul copiilor sunt în continuă creştere, iar una din principalele cauze o reprezintă consumul de preparate de tip fast food. Cei mici sunt atraşi de gustul plăcut al acestor alimente, pe care părinţii le oferă fără să ţină cont de repercursiunile pe termen lung asupra sănătăţii lor. Medicul chirurg Mihai Ionescu, specializat în chirurgia obezităţii, explică ce se întâmplă în organismul celor care consumă fast-food şi cum dezechilibrează acestea sănătatea.
Ce conţin alimentele de tip fast-food
„Mâncarea de tip fast-food sau junk food este un termen generic pentru toate tipurile de alimente care sunt bogate în energie, deoarece conţin o mulţime de grăsimi, sare si zahăr, dar sunt relativ scăzute în alţi nutrienţi importanţi precum proteine, fibre, vitamine şi minerale. Consumul des de junk food duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoţionale şi de stimă de sine şi boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 şi 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenţi şi, respectiv, pentru copiii mai mici. Lipsa vitaminelor precum A, C şi a mineralelor precum magneziul şi calciul predispune la dezvoltarea bolilor de deficit mineral şi a osteoporozei, precum şi a cariilor dentare datorită aportului mai mare de zahăr. Prezenţa agenţilor coloranţi alimentari periculoşi şi / sau a grăsimilor trans nesănătoase în multe produse de tip fast-food şi problemele legate de siguranţa preparării alimentelor complică adesea problema‟, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.
Apar alergii, astm sau eczeme
Consumul de fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână este asociat cu şanse mai mari de tulburări atopice, cum ar fi astmul, eczemele sau rinita, în timp ce severitatea astmului este cu aproape 40% mai mare la adolescenţi şi mai mult de 25% la copiii mai mici. Consumul de junk food de 4-6 ori pe săptămână duce la scăderea abilităţilor de matematică şi citire în comparaţie cu copiii care nu au mâncat atât de mult junk food.
Constipaţie
Consumul ridicat de calorii, grăsimi, zaharuri în mesele repetate modifică dorinţele alimentare ale copilului şi face mai puţin probabil ca copilul să mănânce fibre, fructe, lapte şi legume. Acest lucru poate duce la şanse mai mari de constipaţie.
Dependenţă
Consumul de mâncare de tip fast-food în copilărie face mai putin probabila alimentatia pe parcursul vietii, chiar dacă problemele medicale asociate sunt deja evidente, deoarece obiceiurile alimentare se formează în copilărie si devin stabile la maturitate. Gustul captivant al fast-food-ului face destul de puţin probabil ca organismul să mai poata savura mai târziu aromele mai puţin complicate şi mai puţin picante ale mâncării obişnuite.
Nu mai dau randament la şcoală
Mancarea de tip „fast-food‟ poate duce la performanţe academice alterate, deoarece nivelurile ridicate de zahăr urmate de scăderea bruscă a glicemiei, ce duce la niveluri scăzute de concentrare, fac dificilă îndeplinirea sarcinilor care necesită perioade îndelungate de atenţie concentrată. Fluctuaţiile zahărului din sânge pot duce, de asemenea, la schimbări ale dispoziţiei şi lipsa de vigilenţă, reducând participarea la clasă.
Mai puţină energie
Mancarea de tip „fast-food‟ poate inhiba participarea la activităţi extracurriculare, deoarece nu oferă substanţe nutritive adecvate pentru activitatea fizică. Lipsa activităţii fizice nu numai că ţine copiii în afara grupurilor de colegi, ci le şi afectează sănătatea fizică şi mentală.
Depresie şi risc de sinucidere
Obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine şi la depresie. Unii copii care mănâncă junk food sunt expuşi riscului de a dezvolta depresie chiar şi fără obezitate. La rândul său, depresia afectează parametrii de creştere şi dezvoltare, performanţa academică şi relaţiile sociale. De asemenea, rezultă un risc mai mare de sinucidere.
Tulburări de somn
Multe din băuturile dulci conţin adesea cofeină, care poate face ca somnul să fie un calvar prin alterarea ciclurilor normale de somn-veghe.
Hiperactivitate
„Acizii graşi esenţiali lipsesc de obicei din alimentele de tip fast-food. Aceştia includ acizii graşi polinesaturaţi omega-3 şi omega-6 care nu pot fi produşi în organism, dar sunt esenţiali pentru fabricarea membranelor celulare şi sunt, de asemenea, necesari în concentraţii mari în creier şi retină. Lipsa unor astfel de nutrienţi este considerată a fi asociată cu un comportament antisocial crescut şi poate cu hiperactivitate, deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest lucru‟, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.
Ce este de făcut?
„Aportul de fast-food trebuie cu siguranţă controlat strict la copii, deoarece nu face bine, ci dimpotrivă. Antidotul? În mod surprinzător, o simplă creştere a aportului de fructe poate îmbunătăţi starea de spirit şi reduce severitatea bolilor alergice. Împiedicarea prin mijloace diverse a comercializării alimentelor nedorite adresate copiilor cu personaje şi cadouri atractive poate fi o modalitate de a-i ajuta pe copii să mănânce mai bine. O altă metodă este de a face alimentele sănătoase disponibile mai uşor la preţuri accesibile şi într-un format mai atrăgător‟, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.
Sursă foto: Shutterstock