Melatonina pentru somn – eficiență, doze și efecte adverse

Melatonina, denumită și hormonul somnului, este responsabilă pentru reglarea ritmului circadian.

Sinteza sa crește la lăsarea întunericului, ceea ce îți permite să te odihnești pe timp de noapte. În acest articol poți afla mai multe despre ce e melatonina, cum acționează suplimentele pe bază de melatonină, cum se calculează dozele eficiente și ce contraindicații are.

Ce este melatonina?

Melatonina e un hormon sintetizat de glanda pineală, odată cu lăsarea întunericului. Odată cu răsăritul, sinteza de melatonină este oprită. Datorită acestui mecanism, ea facilitează tranziția dintre somn și starea de veghe și invers și contribuie la o odihnă de bună calitate.

Melatonina endogenă este sintetizată în organism. Melatonina exogenă este sintetizată în laborator și e disponibilă sub formă de comprimate, picături sau plasturi. Dacă la analize medicale se depistează un deficit de melatonină, el poate fi corectat prin surse exogene.

Melatonina la adulți

La adulți, beneficiul suplimentelor de melatonină a fost dovedit pentru câteva situații:

●     Persoane cu un ritm circadian decalat;

●     Persoane care călătoresc mult și trebuie să se adapteze la fusuri orare diferite;

●     Persoane care lucrează în schimburi.

Până la acest moment, nu există date suficiente pentru a determina eficiența melatoninei în combaterea insomniei, dar există rezultate încurajatoare în acest sens.

Melatonina la copii

Deși melatonina îi poate ajuta pe copiii care au probleme legate de somn, specialiștii spun că își doresc să aprofundeze rezultatele obținute pentru a stabili mai precis care sunt beneficiile și modul optim de utilizare.

Până în prezent, melatonina este eficientă pentru:

●     A-i ajuta pe copii să adoarmă mai repede;

●     A îmbunătăți timpul total de somn al copiilor;

●     Ca supliment, în cazul copiilor care suferă de epilepsie și de tulburare din spectrul autist.

Nu au fost încă elucidate toate detaliile legate de metabolismul melatoninei la copii, prin urmare monitorizarea medicală atentă poate fi necesară.

Efecte adverse ale melatoninei

Utilizarea suplimentelor alimentare cu melatonină pentru perioade scurte de timp este bine tolerată de majoritatea persoanelor. Cele mai frecvente efecte adverse raportate sunt:

●     Somnolență pe timpul zilei;

●     Dureri de cap;

●     Amețeli.

Chiar și așa, din totalul persoanelor care iau suplimente de melatonină, doar un mic procent constată aceste inconveniente.

În cazul copiilor, efectele adverse raportate sunt asemănătoare, cu mențiunea că, în cazul lor, crește riscul de enurezis nocturn.

Indiferent de vârsta pacientului, e de dorit o discuție cu medicul pentru a preveni eventuale interacțiuni cu alte medicamente. Medicația pentru tratarea epilepsiei și medicamentele pentru fluidizarea sângelui pot interacționa cu suplimentele de melatonină.

Melatonina le este contraindicată pacienților care suferă de demență. De asemenea, se recomandă prudență în cazul gravidelor, deoarece nu există suficiente studii legate de impactul asupra sarcinii.

Care este doza adecvată de melatonină?

Nu există, în lumea medicală, un consens referitor la doza adecvată de melatonină. Recomandarea uzuală este de unu - cinci miligrame, dar nu e clar dacă aceasta ar trebui ajustată în funcție de greutatea pacientului sau de severitatea tulburărilor de somn de care suferă.

Medicii recomandă evitarea dozelor mari. Ideal este ca tratamentul să înceapă cu cea mai mică doză posibilă, care să crească treptat până la cea mai mică doză eficientă.

Absorbția și metabolizarea melatoninei

Concentrația maximă de melatonină în sânge este atinsă la o oră după administrare. Timpul de înjumătățire este de 20 - 40 de minute, astfel că efectele încep să se diminueze după patru - opt ore de la administrare. Sunt informații pe care e bine să le cunoști ca să îți poți temporiza ora de culcare și programul de seară în funcție de acestea.

Deși rolurile pe care melatonina le îndeplinește în organism sunt relativ bine cunoscute, studiile în desfășurare au ca scop identificarea dozelor adecvate și a efectelor pe termen lung pe care îl au suplimentele de melatonină.

Sursa foto: Shutterstock