Ce infecţii pun sarcina în pericol
Perioada celor nouă luni de sarcini este una a bucuriei, dar şi una în care viitoarea mamă trebuie să fie precaută, deoarece organismul ei este mai sensibil, iar sistemul imunitar are de suferit. Din acest motiv, infecţiile se pot instala mai uşor.
Despre posibilele infecţii ce pot apărea în timpul sarcinii, cum se pot preveni, dar care sunt şi primele simptome ale acestora atunci când se instalează, am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic obstetrică-ginecologie, specialist în infertilitate.
Sarcina este o perioadă în care sistemul imunitar al viitoarei mame este scăzut, iar pericolul infecţiilor este destul de crescut, fie că vorbim de răceală sau gripă, fie de febră, infecţii urinare, scurgeri vaginale, infecţii transmise pe cale sexuală, fie de varicelă, toxoplasmoză ori streptococ Beta hemolitic de grup B, ne-a spus dr. Vythoulkas, cu atât mai mult cu cât unele dintre infecţii prezintă risc crescut pentru mamă sau pentru făt.
Simptomele infecţiei de tract urinar
Infecţia urinară sau infecţia de tract urinar (ITU) este o afecţiune des întâlnită printre femeile însărcinate. Aceasta se produce la nivelul tractului urinar şi poate afecta vezica urinară sau rinichii, iar cauza o constituie prezenţa bacteriilor de pe piele, din vagin sau din rect, ce ajung în canalul urinar.
Simptomele infecţiei pentru care gravida trebuie să se prezinte imediat la medic sunt de durere sau arsură în momentul urinării, micţiuni dese sau senzaţie permanentă de a urina, incontinenţă, crampe şi dureri în abdomenul inferior, culoare şi miros modificate ale urinei. Administrat de la primele simptome, tratamentul previne răspândirea infecţiei către rinichi şi este sigur pentru mamă şi pentru făt, a adăugat dr. Vythoulkas.
Febra nu trebuie ignorată
Apariţia febrei şi a frisoanelor nu trebuie ignorată cu atât mai mult cu cât vorbim despre o femeie însărcinată. Printre cauzele apariţiei febrei în sarcină se numără infecţiile tractului urinar, infecţiile la nivelul tractului respirator superior sau răcelile, gripei, viroza gastrointestinală, Listeria, toxiinfecţiile alimentare, prezenţa virusului HIV, citomegalovirus, toxoplasmoza, sifilis, varicelă, sindromul colonului iritabil. Instalarea febrei în primul trimestru este periculoasă pentru făt, existând riscul de a dezvolta defecte congenitale, defecte cardiace şi de tub neural.
Apariţia febrei în ultimul trimestru, când fătul este dezvoltat, prezenţa febrei la mamă nu mai este atât de periculoasă, dar nu trebuie neglijată, a completat dr. Vythoulkas. Tratamentul medicamentos trebuie urmat numai la indicaţia medicului care urmăreşte sarcina.
Candidoza, frecventă la gravide
Scăderea imunităţii organismului şi modificările hormonale, fenomene ce au loc în timpul sarcinii, pot duce la apariţia candidei vaginale. Principalele simptome ale infecţiei sunt mâncărimile şi iritaţiile la nivelul organelor genitale externe, scurgerile vaginale de culoare albă, cu o consistenţă aparte şi miros neplăcut, disconfort în timpul actului sexual, dureri la urinare, usturimi.
Prezenţa la medic se impune imediat. Se vor efectua analize pe baza cărora se va prescrie cel mai eficace tratament. Ignorând simptomele, ne-a mai spus dr. Vythoulkas, riscurile acestei infecţii în sarcină pot duce la naştere prematură, avort spontan, greutate mică la naştere. Este o infecţie ce recidivează des, tocmai de aceea tratamentul trebuie urmat şi de către partener, dar trebuie să fie şi unul complet, nu întrerupt imediat ce simptomele au dispărut.
Cu toate că pentru adultul sănătos, prezenţa streptococului Beta hemolitic de grup B nu reprezintă un pericol, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre prezenţa acestuia la nou-născut, care poate dezvolta infecţii grave (meningită, pneumonie), dar şi alte afecţiuni pe termen lung.
Identificarea bacteriei în vagin se face din timpul sarcinii, a mai completat dr. Vythoulkas. Uneori, bacteria poate să fie absentă în primele luni de sarcină, dar poate să apară la sfârşitul acesteia. Depistarea ei se face prin analiza unei probe de secreţie vaginală, urmată de tratament cu antibiotice.
Toxoplasmoza, simptome
Este o boală ce apare în urma infectării organismului cu parazitul Toxoplasma gondii şi se poate face prin contactul cu fecalele unor animale infectate (pisici, oi, capre, păsări de curte), prin consumul de carne, ouă şi lapte infectate şi insuficient pregătite termic şi prin consumul unor fructe sau legume contaminate. Cele mai comune simptome sunt stările de oboseală, prezenţa febrei şi a durerilor de cap, dureri musculare, respiraţie îngreunată, ne-a spus dr. Vythoulkas.
Recomandat este ca testarea pentru a depista prezenţa toxoplasmozei este să se facă înainte de apariţia sarcinii, dacă aceasta este una planificată. Altfel, prima testare se realizează la două luni de sarcină, iar dacă rezultatul este unul pozitiv, sunt necesare investigaţii suplimentare pentru a depista momentul cât mai precis al contaminării viitoarei mame. Tratamentul bolii se face cu antibiotice şi este unul ce va dura şi după naştere, dacă fătul este diagnosticat cu toxoplasmoză congenitală.
Rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, oreionul sunt boli ce pot da bătăi de cap viitoarelor mame dacă nu le-au făcut în perioada copilăriei. Tocmai de aceea, dacă sarcina este una planificată, recomand viitoarelor mame efectuarea unor teste de sânge pentru a afla anticorpii pe care-i are sau ce vaccin ar trebui să mai facă, ne-a spus dr. Vythoulkas.
Diagnosticul unei boli cu transmitere sexuală poate duce la declanşarea prematură a travaliului sau infecţii uterine după naştere. Transmiterea infecţiei la copil se face prin placentă, încă din timpul sarcinii, sau în timpul travaliului, dacă naşterea este vaginală, sau în timpul alăptării. Tratamentul acestor boli cu transmitere sexuală este dificil de administrat, fiind compus din antibiotice, şi trebuie luate în calcul extinderea infecţiei, dar şi momentul depistării ei (cât de avansată este sarcina).