Cum îl ajuţi să-şi depăşească fricile

Frica este un sentiment care apare încă din primii ani de viaţă ai copilului şi e în strânsă legătură cu instinctul de supravieţuire. Pentru a-ţi ajuta micuţul să îşi depăşească temerile, este important să le identificaţi împreună şi să îl înveţi cum să le gestioneze.

Teama de abandon

Potrivit psihologilor, printre cele mai întâlnite frici ale copiilor cu vârste de până în 3 ani sunt frica de străini, de abandon, de zgomote puternice şi de schimbări bruşte. Toate acestea determină modificări în comportamentului prichindeilor, care devine circumspecţi şi temători să nu păţească ceva rău atunci când sunt scoşi din zona lor de confort şi sunt nevoiţi să aibă contact cu persoane, lucruri şi întâmplări noi.

Fricile preşcolarilor

Pe măsură ce micuţii cresc, fricile lor se schimbă: preşcolarii se tem de întuneric, de sunete necunoscute, de animale şi de doctor. Graniţa dintre fantezie şi realitate este încă tulbure, cei mici neştiind să facă distincţia clară dintre cele două. Îi poţi ajuta oferindu-le oportunitatea de a vă confrunta împreună cu lucrurile şi evenimentele de care ei se tem, până când se vor obişnui cu ele.

Traumele adulţilor

Cu timpul, copiii ajung să înţeleagă care sunt adevăratele pericole de care trebuie să se ferească. Dar, dacă au întipărită în memorie o amintire traumatizantă din trecut, teama s-ar putea amplifica, lăsându-şi amprenta chiar şi la maturitate. Există adulţi care reuşesc cu greu să îşi depăşească nişte blocaje mai vechi, cum ar fi cele legate de vorbitul în public sau de contactul cu animalele de companie.

Evită să-l cerţi

Dacă obişnuieşti să îţi muştruluieşti copilul de fiecare dată când îi e frică sau dacă îl iei peste picior, vei înrăutăţi şi mai mult lucrurile: el va avea tendinţa de a se închide în sine şi de a-şi ascunde sentimentele. Acest lucru îl va face să îşi piardă încrederea în cei din jur, iar teama sa se va amplifica.

Sprijină-l şi încurajează-l

Pentru a-ţi ajuta copilul să îşi depăşească fricile, oferă-i exemple pozitive şi lasă-l să perceapă lucrurile în ritmul său. Evită să îi dai exemple exagerate, care pot fi înmagazinate de subconştient şi produce traume. În schimb, învaţă-l cum să fie precaut şi cum să acţioneze în situaţii limită.  

Anxietatea deghizată în frică

Există şi cazuri în care anxietatea este deghizată în frică, ceea ce înseamnă că este necesar ajutorul unui specialist. Anxietatea este periculoasă, pentru că menţine întreg organism în starea de „luptă sau fugi“, când adrenalina atinge cote maxime. De aici până la atacuri de panică nu mai e decât un pas.