Ţi-ai savurat cafeaua azi-dimineaţă? Mulţumeşte-i creierului!
Despre el se spune că este un univers de un kilogram şi jumătate! Nimic din ceea ce vedem, auzim, atingem sau mirosim nu ar avea vreo calitate în lipsa lui. Tot ceea ce trăim, de la savoarea cafelei de dimineaţă până la iubirea pentru copiii noştri este personalizat special pentru noi de către el, de către creier. Iar astăzi este ziua lui, Ziua Mondială a Creierului.
"Potrivit lui Aristotel, creierul există doar pentru a răci sângele şi nu este implicat în procesul gândirii. Acest lucru este adevărat doar pentru anumite persoane," glumea scriitorul şi umoristul Will Cuppy. Ce ştim, însă, cu adevărat despre creierul uman? Până prin anii 1980, răspunsul era "foarte puţin". Pe atunci, în lumea academică, circula o zicală: "a studia creierul echivalează cu a lipi un stetoscop la exteriorul stadionului Astrodom ca să înveţi regulile fotbalului".
Ce face creierul
Între timp, tot cu ajutorul creierului, ştiinţa şi tehnologia au avansat fabulos. Astăzi se ştie că, de exemplu, creierul omului conţine aproximativ 100 de miliarde de celule nervoase, care formează undeva între un trilion până la chiar un cvatrilion de conexiuni, numite sinapse. Acestea se află într-o stare constantă şi dinamică de remodelare, reacţionând la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Deşi cântăreşte doar 1,5 kg, creierul uman nu doar interpretează lumea, ci o şi creează. El interpretează tot ceea ce mintea şi conştiinţa noastră îi transmite, inclusiv emoţii şi stări precum stresul, iubirea, ura sau plictiseala. Iar aceste interpretări sunt transmise mai departe organismului, prin intermediul hormonilor care, la rândul lor, pot activa sau dezactiva anumite gene.
Fiind centrul de comandă al sistemului nervos, procesul funcţionează şi invers. Adică, organismul transmite creierului semnale şi informaţii despre cum merg lucrurile în interior - când apare un virus, de exemplu -, iar creierul ia decizii şi trimite instrucţiuni organelor despre cum să acţioneze. Datorită lui percepem gustul cireşelor, reţinem amintiri, recunoaştem culoarea verde, ne îngrăşăm sau visăm frumos.
Ziua Internaţională a Creierului
În 2014, Federaţia Mondială de Neurologie, a decis să dedice creierului o zi anume pentru a aduce în atenţia oamenilor importanţa sănătăţii acestui organ vital. A fost aleasă ziua de 22 iulie. Anul acesta, aniversarea este dedicată creşterii gradului de conştientizare a Bolii Parkinson, o afecţiune neurodegenerativă a creierului, care afectează mintea, funcţiile motorii şi non-motorii, aproape toate aspectele funcţiei creierului.
În întreaga lume, 126 de organizaţii marchează Ziua Internaţională a Creierului, inclusiv Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN) din Ro00mânia.
„Boala Parkinson afectează persoane de toate vârstele, una din 100 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani ajungând să fie diagnosticată”, spune prof. dr. B.O.Popescu, preşedintele Societatăţii de Neurologie din România. „Prevalenţa acestei boli este în creştere, ceea ce face ca acţiunile noastre de astăzi să fie vitale pentru îmbunătăţirea vieţii celor care au fost şi vor fi diagnosticaţi, în special în contextul actualei crize globale a sănătăţii. Trăim vremuri complicate şi impredictibile la nivel global şi astăzi sănătatea oamenilor cât şi profesia de medic au revenit în centrul preocupării tuturor. Pe lângă frecvenţa şi gravitatea bolilor neurologice pe care le cunoşteam deja, acum s-au adăugat complicaţiile neurologice generate de Covid-19, pe care de abia începem să le clasificăm şi să le înţelegem, fiind posibil să existe şi un impact în patologie pe termen lung. Neurologii fac şi ei un efort extrem, alături de colegii din celălalte specialităţi, pentru a reda sănătatea oamenilor. Suntem alături de pacienţii noştri şi sperăm că vom trece împreună cu bine de această cumplită încercare pentru noi toţi.”
În 2018, în România erau diagnosticate cu boala Parkinson 8.035 de oameni. Simptomul distinctiv al bolii Parkinson este tremurul şi mişcările încete. Boala degenerativă afectează funcţiile motrice, dar şi funcţiile minţii şi ale creierului în general, perturbând somnul şi cogniţia, provocând durere şi probleme gastrointestinale, anxietate şi depresie şi reducând motivaţia şi calitatea vieţii. Diagnosticarea precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale pentru a ajuta pacienţii să găsească alinare şi să le îmbunătăţească calitatea vieţii.
„Impactul bolii Parkinson se extinde pe întregul corp şi ajunge în fiecare colţ al ţării”, a spus Cristina Vlădău, vicepreşedinte Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România. „Având în vedere că peste 8.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an doar la nivelul României, este esenţial ca pacienţii să aibă acces la îngrijire de calitate,” a adăugat ea.