Satele săseşti, o atracţie unică

20 mai 2018   Travel

 Peste 200.000 de saşi şi şvabi au fost vânduţi Germaniei, pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, iar satele lor au  rămas aproape pustii. În ultimii ani, localităţile par să renască din propria cenuşă: tot mai mulţi turişti le vizitează anual, atraşi de frumuseţea lor specială.

Saşii au venit ca imigranţi paşnici, la invitaţia regelui Geza al II- lea al Ungariei, începand cu anul 1143. Originari din Flandra, Luxemburg, de pe malurile fluviului Rin şi din valea râului Moselle, s-au stabilit pe platoul Transilvaniei. Acolo, se ocupau cu agricultura şi apărau locul de năvălirile duşmanilor. De prezenţa lor în Ardeal se leagă aproximativ 250 de sate, o bună parte din ele fiind dotate cu fortificaţii în jurul bisericilor.  

Bisericile fortificate: casă, masă şi şcoală

Atâtea biserici fortificate într-un perimetru atât de restrâns nu se mai găsesc nicăieri în lume. Năvălirile tătare şi turceşti i-a determinat pe colonii saşi să-şi întărească bisericile cu ziduri masive. Tactica era simplă: în caz de atac, oamenii îşi lăsau casele pradă invadatorilor şi se refugiau în cetatea-biserică. În incinta fortificaţiei, sătenii nu duceau lipsă de nimic: aveau provizii, surse de apă, moară, cuptor de pâine – inclusiv şcoală. Timp de două secole, lăcaşurile de acest gen au fost adaptate la evoluţia tehnicilor de atac, pentru a le ţine mai bine piept. De aici, şi varietatea formelor arhitecturale cu rol defensiv, care ne încântă şi azi ochiul.

Saschiz, un colţ de rai

Cetatea de la Saschiz e situată la poalele unor dealuri împădurite din judeţul Mureş. Impresionează cu zidurile înalte de aproape nouă metri şi cele şase turnuri, ridicate cu scop de apărare. Biserica evanghelică, construită la sfârşitul secolului al XV-lea, seamănă din exterior cu un bastion, datorită zidurilor de piatră şi cărămidă care o înconjoară, iar în interior poţi admira orga adusă din Braşov la 1788. Turnul bisericii fortificate seamănă cu Turnul cu Ceas din Cetatea Sighişoarei. Din rubarbă, leguma-fruct cu gust dulce-acrişor, săsoaicele fac nu doar dulceaţă, ci şi compot sau chiar ciorbă. Delicioase şi parfumate sunt şi dulceţurile de zmeură, fragi şi căpşuni, după care se dau în vânt turiştii străini.

La Mălâncrav timpul stă pe loc

Este un sat din comuna Laslea, judeţul Sibiu, şi găzduieşte una dintre cele mai mari comunităţi lutherane din mediul rural românesc. Timpul pare că nu curge acolo, fiindcă se păstrează tot ce e autentic. Principala atracţie din Biserica Evanghelică fortificată este fresca lungă de 20 de metri din nava centrală, cea mai mare frescă în stil gotic din Transilvania. În localitate se păstrează multe dintre tradiţiile săseşti: de sărbători şi la ceremonialul de confirmare, oamenii poartă costumul tradiţional şi anual iau parte la Sărbătoarea Coroanei – Kronenfest (de Sfinţii Petru şi Pavel). Există şi o Şcoală Populară de Artă Decorativă, broderie şi ţesut. Iubitorii de natură pot admira circa 100 de specii de păsări, dintre care 40 protejate (precum acvila ţipătoare mică şi cristelul de câmp), sute de specii de fluturi (dintre care 8 protejate), 50 de specii de lupi şi urşi, 6 specii de reptile, sute de soiuri de plante.

Biertan, în ghidul „Cele mai frumoase sate“

Situat la 30 km de Sighişoara, Biertan a fost inclus în 2012 în ghidul oficial „Cele mai frumoase sate din Româniaˮ, al asociaţiei cu acelaşi nume. Impresionanta biserică fortificată din Biertan era apărată de 3 rânduri de ziduri, înalte până la opt metri, şase turnuri şi trei bastioane. Altarul bisericii este unul dintre cele mai impunătoare din Transilvania, realizat de meşteri din Nürnberg şi Viena între 1483 şi 1513. În anul 1910, uşa bisericii din Biertan, împreună cu încuietoarea au fost duse la expoziţia mondială de la Paris, unde au fost premiate. Există şi în prezent Turnul cu ceas, Turnul ţesătorilor, Turnul slăninii - cămara unde se păstra, sub lacăt, tradiţionala slană, accesul făcându-se la date şi ore prestabilite - , Turnul catolicilor şi Turnul porţii.  

… din satul Cârţişoara (Judeţul Sibiu) a fost originar faimosul ţăran autodidact Badea Cârţan? Acesta a devenit celebru pentru că a călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian.

Sursa foto:

Mai multe