Ce este orgasmul cerebral şi cum îl atingi
Cunoscut şi sub numele ştiinţific de răspuns senzorial autonom culminant (Autonomous Sensory Meridian Response - ASMR), orgasmul cerebral nu este neapărat o senzaţie sexuală, ci un val euforic declanşat de diverşi stimuli, care oferă o stare de bine extraordinară.
Conceptul de ASMR a fost dezvoltat de Jennifer Allen. Dacă până acum noţiunea de orgasm avea conotaţii sexuale, dr. Mihaela Bilic afirmă că orgasmul cerebral are mai degrabă legătură cu mintea noastră.
„Autonomous Sensory Meridian Response (ASMR) se poate traduce drept răspuns senzorial autonom culminant şi este un fel de extaz senzorial, o stare de bine intensă numită şi orgasm cerebral. Deşi se pare că a existat dintotdeauna, abia în anul 2000 Jennifer Allen vorbeşte şi defineşte în America noţiunea de ASMR. Acest termen face referinţă la modul individual, propriu fiecărui individ, de a reacţiona, prin plăcere, la stimuli externi. Cu alte cuvinte nu toţi suntem sensibili la aceiaşi stimuli, nu tuturor ne plac aceleaşi lucruri - cu atât mai complicat, fiecare trebuie să descopere şi să găsească propriile surse de plăcere", afirmă medicul.
Ce îl declanşează
Orgasmul cerebral poate fi declanşat de stimuli auditivi, tactilu şi câteodată şi de cei vizuali. „Orgasmul cerebral se caracterizează printr-o senzaţie de gâdilare, de înfiorare şi căldură care porneşte de la nivelul capului, coboară apoi pe gât şi pe spate, prin umeri şi braţe. Intensitatea senzaţiei depinde de stimuli şi e diferită de la o persoană la alta, dar are la bază aceeaşi descărcare de dopamină responsabilă de starea de bine, de "topirea" de plăcere", a explicat dr. Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
În ordine descrescătoare, aceşti stimuli sunt:
- vorbitul şoptit, murmuratul la ureche (75%);
- atenţia personală acordată prin atingere, de exemplu să-ţi perie sau să-ţi împletească cineva părul, să-ţi închidă nasturii sau un fermoar etc. (70%);
- sunetele „crocante"(64%);
- gesturile lente, cu încetinitorul (53%).
Combate durerea şi insomnia
„Dincolo de efectul benefic şi de relaxarea pe care aceşti stimuli o pot produce, practicarea ASMR este privită în prezent ca un instrument antistres şi anti-insomnie, dar are şi rol antidepresiv şi de reducere a durerilor cronice. Concluzia e că ASMR poate funcţiona similar meditaţiei, metodă terapeutică deja recunoscută medical. Aşa că data viitoare când sunteţi trişti, stresaţi dau nu puteţi adormi, nu nesocotiţi eficienţa orgasmului cerebral - o poveste spusă şoptit în timp ce cineva se joacă prin părul vostru poate face minuni. Cât despre zgomotele „crocante" mai trebuie studiat, înclin să cred că dacă cineva îţi ronţăie în cap mai degrabă te enervează decât să-ţi facă plăcere. Poate merită încercat un susur de apă sau trosnetul focului în şemineu ", afirmă dr. Mihaela Bilic.
