FOTO VIDEO Cum se distrau românii la mare în timpul comunismului
Deşi comunismul a fost poate cea mai dificilă perioadă din istoria României, oamenii găseau diverse metode pentru a evada, temporar, din aceată realitate. Iar vacanţele la mare erau exact ceea ce aveau nevoie. Trei luni pe an, Litoralul românesc era o oază de distracţie: concerte, discoteci, prezentări de modă şi chiar concursuri de Miss, pe plajă.
Fără a etala haine de firmă, maşini de lux sau tatuaje, înainte de ʼ90 românii veneau la mare doar pentru a se distra. Ca şi astăzi, Mamaia era una dintre cele mai căutate staţiuni de la Marea Neagră. Nu doar de români, ci şi de străini, iar aici ajungeau în special turişti nemţi şi suedezi. Celebrul Teatru de vară (astăzi o ruină) găzduia în fiecare an Festivalul de muzică Uşoară de la Mamaia, unde românii puteau vedea live vedete precum Corina Chiriac, Angela Similea, Mirabela Dauer.
Distracţia era dusă la alt nivel în celebrul club Melody, din staţiune, frecventat chiar şi de Nicu Ceauşescu. Balerinele de aici făceau furori printre străini, iar coregrafia spectacolelor era semnată de Cornel Patrichi. Celebrele manechine de la Casa Venus, condusă de Zina Dumitrescu, aveau constant prezentări de modă în timpul sezonului estival.
Iar dacă în timpul anului stăteau la cozi uriaşe la mâncare sau cmpărau alimente pe cartelă, pe Litoral, românii puteau găsi cafea naturală, băuturi şi ţigări fine etc.
Costineşti, libertate şi spirit occidental
Costineşti era celălalt pol al distracţiei de la Marea Neagră, unde veneau în special tinerii. Aici se construise cea mai mare discotecă în aer liber din Estul Europei (Disco Tineretului), iar Radio Vacanţa aduna pe plajă mii de oameni dornici de distracţie. Se asculta muzică străină, la teatrul de vară câtau toate trupele rock şi artştii importanţi, aveau loc proiecţii de film.
Dicotecile erau locurile în care românii se distrau cel mai bine, chiar dacă din cauza rigorilor comuniste se închideau, majoritatea, înainte de miezul nopţii. DJ-ii aflau noutăţile muzicale ascultând postul Europa Liberă, apoi se chinuiau să facă ros de discuri şi benzi de magnetofon, aduse de vaporeni, piloţi şi stewardese.
Chiar de la turiştii străini mai puteau cumpăra viniluri, iar turiştii profitau şi ei de prezenţa acestora pentru a achiziţiona diverse alte produse: cosmetice, ţigări, haine. Totuşi, ei riscau foarte mult, căci acest tip comerţ era considerat speculă şi pedepsit penal.
„Animatoarele nu existau pe vremea aceea. Oamenii veneau să se distreze, nu să fie văzuţi. Stăteau la coadă de la ora 19.00, ca să prindă loc la masă. Discoteca începea la ora 20.00, la Vox Maris, şi se termina la ora 23.00. Acolo, primeau altceva decât în localitatea din care veneau“, povestea Andrei Partoş, cel mai cunoscut DJ al Costineştiului, care a pus muzică în celebrele discoteci la Vox Maris şi Tineretului.
A ajuns în Costineşti în august '71, cu două boxe şi cu două magnetofoane, ca să pună muzică pentru turiştii români şi străini, dar a părăsit staţiunea opt ani mai târziu, „din cauza unei neînţelegeri cu Securitatea”. A revenit în '82, ca să distreze oamenii, în discoteci. În timpul zilei, Partoş comenta meciurile şi evenimentele de pe plajă, la microfonul Radio Vacanţa, şi punea melodii.
Toate vedetele vremii se mutau la mare vara, iar Teatrul de Vară din Costineşti găzduia în fiecare seară concerte nonconformiste cu trupe rock precum Holograf şi Compact, dar şi proiecţii de film şi spectacole de jazz.
„Costineştiul era o evadare şi oamenii se simţeau liberi. Securiştii erau foarte vigilenţi în staţiune, dar nu interveneau atât de des precum la oraş. Se mai găsea un individ riguros care ne atrăgeau atenţia că am difuzat Phoenix. El, de fapt, voia să arate că era un securist citit“, îşi amintea Andrei Partoş.
La Costineşti aveau loc diverse evenimente, Serbările mării, concursuri de Miss, dar şi alte concursuri desfăşurate ad-hoc, pe plajă. „Costineştiul a avut acest spirit irepetabil, într-un sistem totalitar“, a mai spus Partoş.
FOTO Arhivă personală/Andrei Partoş
